Skip to main content

Toți trecem prin greutăți, traume și suntem supuși stresului. Dar felul în care ne adaptăm și reușim să ne recăpătăm echilibrul după un eveniment dificil dă măsură rezilienței noastre.

Definiția conceptului

Psihologii definesc reziliența drept procesul de adaptare sănătoasă după traume, tragedii, amenințări și surse de stres semnificative (cum sunt problemele de familie, de sănătate sau cele de la locul de muncă). Recăpătarea echilibrului după evenimentele stresante dă măsura rezilienței cuiva.

Chiar dacă mulți oameni văd mai degrabă latura care constă în revenirea la normal și la echilibru, reziliența presupune creștere personală, tocmai datorită situației dificile. Evenimentele stresante sunt dureroase și
dificile și tocmai de aceea fac apel la niște resurse pe care deseori nici nu știam că le deținem. Exact în timpul situațiilor grele reușim să scoatem la iveală calități de care nu știam, reușim să trecem dincolo de propriile limitări și să găsim o soluție care nu doar că ne scoate din dificultate, ci ne ajută să evoluăm ca indivizi.

Antrenament pentru rezistență la stres

Viața e o serie continuă de suișuri și coborâșuri, drumuri întortocheate și cotituri la tot pasul. Toți trecem, la un moment dat, prin evenimente care ne marchează, cum sunt moartea cuiva drag, un accident mai grav sau o boală incapacitantă. Schimbările nu-i afectează pe toți oamenii la fel, fiecare trece printr-un flux de idei, emoții și incertitudini proprii. Dar cei mai mulți oameni se adaptează în general bine la situațiile care le schimbă viața, în parte datorită rezilienței.

Pași spre reziliență

  1. Creează-ți conexiuni – Relațiile sunt importante; de aceea, este bine să le oferi timp, energie și bunăvoință. Conexiunile
    empatice și pline de înțelegere îți aduc aminte că nu ești singur pe lume. Găsește oameni de încredere și plini de înțelegere, cu care te simți bine. Uneori, după o traumă tindem să ne izolăm. Nu uita să accepți ajutorul și sprijinul celor dragi. Implicarea în diverse grupuri poate fi utilă, de asemenea.
  2. Ocupă-te de propria stare de bine – Ai grijă de corpul tău; în felul acesta, îți păstrezi sănătatea fizică și psihică și poți face față mai bine stresului. Practică o formă de meditație sau atenție față de mediul înconjurător. Fii conștient de „aici și acum“, pentru că astfel te vei simți conectat la univers, la religia la care aderi, la lumea din care faci parte. Evită debușeurile negative. Este tentant să ne mascăm durerea în alcool, droguri sau alte substanțe, dar e ca și cum punem un plasture pe o rană adâncă. Concentrează-te pe felul în care te comporți și administrezi stresul, nu pe excluderea senzațiilor cauzate de acesta.
  3. Găsește-ți un scop – Ajută-i pe ceilalți. Oferă-te voluntar pentru o cauză în care crezi. Fii proactiv și conștientizează stările psihice prin care treci, înainte ca ele să te copleșească. Urmărește-ți țelurile, stabilește mereu obiective realiste și atinge-le pas cu pas, unul câte unul. Învață mereu ceva nou, descoperă-te. Deseori, după o tragedie, oamenii și-au creat relații mai bune și s-au simțit mai puternici, chiar dacă erau încă vulnerabili.
  4. Gânduri sănătoase – Privește lucrurile din perspectivă, nu exagera, nu minimaliza, identifică mereu zonele în care gândirea devine irațională. Când te simți copleșit de o situație, amintește-ți că perioada prin care treci nu este un indicator al felului cum va arăta viitorul tău. Nu ești niciodată neajutorat complet. Acceptă schimbarea, ea face parte din viață. Anumite scopuri sau idealuri nu mai pot fi atinse. Acceptarea totală a situațiilor și a propriei persoane te poate ajuta să vezi ce anume poți schimba. Păstrează-ți optimismul; dacă te uiți în urmă, vei vedea că ai reușit să depășești orice eveniment catastrofal până acum. Vei putea și de acum înainte. Toți acești pași pot fi deprinși de la vârste fragede. Copiii care cresc cu aceste atitudini și comportamente vor deveni adulți adaptabili, care depășesc ușor situațiile grele. Nu vor aștepta ajutor din afară, ci vor acționa pentru a soluționa problemele.