Ce este, de fapt, yoga?

E un stil de viață pe care Victoria Gall, profesor de yoga la Eden Spa, și l-a asumat și-l împărtășeste zi de zi „studenților“ ei, așa cum îi numește pe cursanți. Am rugat-o să ne arate câteva posturi benefice trupului, dar și minții, și să ne dezvăluie principiile de bază ale acestei discipline menite să ne îndrume către relaxare și autocunoaștere.

Adevărul e că nu eu am ales yoga, ci yoga m-a ales pe mine.

Căutarea mea exista și era o căutare sinceră. Îmi doream ceva mai mult decât viața cotidiană, decât rutina de zi cu zi. Aveam un job bine plătit, familie armonioasă, concedii frumoase. Dupa standarde, aveam tot ce-mi doream. Dar simțeam că există ceva mai mult de atât. Și am început să merg la cursuri de dezvoltare personală, am explorat. Și sunt o perosana norocoasă, am dat de călăuze autentice. Într-o zi, s-a întâmplat să merg la un seminar despre yoga. Nu mă interesa deloc subiectul. Singurele motive pentru care m-am dus este că eram liberă în ziua aceea și venise un profesor din India, loc unde visam să ajung. Nu știam cum și de ce, dar șiam că trebuie să fie o călătorie spirituală… În momentul acela nu aveam nici resursele financiare, dar era un gând foarte prezent. Așa am început să înțeleg, mi s-a deschis poarta către ce anume înseamnă yoga. Și am văzut ca yoga nu are nicio legatură cu ce știam eu despre ea sau cu ce se discută în România sau în Vest despre acest subiect.

Și ce este, de fapt, yoga?

Yoga este un stil de viață. Bineînțeles, pentru cei care și-l asumă. Până să devină un stil de viață, este acea atitudine potrivită, sănătoasă, asupra a tot ce se întâmplă în jurul nostru. Este dincolo de orice postură complicată, este mai mult decât o modă. Este despre a observa că nu noi suntem singurii care putem avea ultimul cuvânt.

Ce anume presupune această disciplină? Concentrare, relaxare…? Care sunt principiile de bază?
În primul rând, trebuie să învățăm relaxarea. Pentru că în viața de zi cu zi suntem așa de ancorați în lucrurile care ni se pare importante, încât uităm să ne relaxăm, să respirăm conștient, adică abdominal. Noi, imediat după ce ne naștem, în mod spontan respirăm abdominal. După care începem să respirăm superficial. În clasele de yoga, reamintim corpului nostru respirația corectă, conștient abdominală, care determină o bună funcționalitate a tuturor organelor interne, plus echilibru emoțional.

Dar amețești când începi să respiri foarte profund, e normal așa?

Nu, nu ai cum să amețești, pentru că inspirul este natural, deci abdomenul se ridică. Nu trebuie să tragi aer până la nivelul gâtului, ci doar până la nivelul pieptului. Altfel, apare hiperventilația și, de aici, amețeala. Expirul este lent, controlat, gradual.

Posturile specifice de yoga te ajută să respiri corect?

Respirația corectă ne ajută să intrăm în postură. Clasa de yoga începe cu relaxarea prin respirație, după care începem posturile. În posturi, respirația este naturală. Sigur, dacă exersăm suficient de mult, respirația noastră naturală devine cea abdominală.
Apoi, trebuie să fim conștienți de poziția corpului nostru și de intenția cu care practicăm.

La ce trebuie să te gândești când faci yoga, ce trebuie să-ți treacă prin cap?
Ideal ar fi să nu-ți treacă nimic prin cap! De aceea începem cu relaxarea, ca să lăsăm deoparte gândurile care ne frământă, tot ce am făcut sau nu am făcut în acea zi. Este un exercițiu care nu se deprinde de la prima clasă de yoga. Dar când punem atenția pe respirație, atunci gândurile vor dispărea, pentru că îi dăm minții altceva de făcut. Atenția este apoi focalizată, în mod conștient, în diverse puncte ale corpului: la nivelul ombilicului, la nivelul pieptului sau la punctul dintre sprâncene, de exemplu. Depinde de postură.

Adică e vorba de concentrare…

Nu, i-aș spune mai degrabă atenție. Concentrarea presupune efort, iar una dintre definițiile yoga este „fără efort“. Dacă faci ceva cu greu, acel lucru este orice altceva, dar nu e yoga. Efortul inevatabil pe care îl resimți, totuși, la început, are rol de a te conduce la starea fără efort.

De câte ori pe săptămână sau pe lună e recomandat să faci yoga?

Eu recoamand participanților la cursurile mele, studenților mei, cum le spun, să facă de două ori pe săptămână. Sau măcar o dată. Dacă vrem să vedem rezultate, avem nevoie de o practică constantă.

De ce vin oamenii la yoga, care e motivația lor, ce-și doresc?

Vin să se relaxeze, să aibă o viață de care să se bucure cu adevărat.

Au și așteptări nerealiste? Vor să li se schimbe viața radical, se așteaptă la miracole doar pentru că s-au apucat de yoga?
Toți avem așteptări mari și nu e nimic rău în asta. Să nu fim foarte dezamăgiți că nu primim ceea ce am așteptat, asta este provocarea!

Oricine poate face yoga sau îți trebuie o anumită condiție fizică, o anumită structură mentală? Sau le capeți în timp?

O numită structură mentală te poate ajuta să avansezi mai rapid. Oricine poate să vină la yoga atâta vreme cât este deschis. Când vine, cum spun eu, cu acea curiozitate de copil. Dornic să-și descopere corpul, ritmul respirației, dornic să învețe să-și controleze atenția atunci când practică. Dornic să-și ofere o oră, o oră și jumătate doar pentru el. E foarte important să vrei să fii tu cu tine.
Majoritatea tehnicilor recomand să se facă cu ochii închiși, special ca focusul să fie spre interior, și nu este important ce face persoana din dreapta sau cea din stânga ta.

Există temperamente, persoane cu care se lucrează mai greu?

Eu cred ca studenții își aleg profesorul. La început, vin din întâmplare, după care văd dacă li se potrivește și hotărăsc dacă rămân la clasă sau nu. O vorbă care mie-mi place foarte tare este „Dacă studentul este pregătit, profesorul apare“. La mine vin persoane diferite, dar rămân doar cei care se potrivesc stilului pe care eu îl predau, ritmului și stării mele interioare. La mine, focusul e pe cunoaștere, nu pe experiență. Oamenii, de cele mai multe ori, caută noi experiențe, atât. Hai să facem un pic de masaj, hai și un pic la yoga… Vor să facă din toate câte puțin, doar ca să-și ia injecția de ceva nou. Pentru mine, yoga este un stil de viață asumat, nu e un hobby, nu-i o resursă de nou. Deci eu dacă-mi trăiesc viața în contextul yoga, persoanele care vin și care rămân sunt cele care abordează cu seriozitate această disciplină.

Ce feedback ai de la cursanți, ți-a povestit cineva cum i s-a schimbat viața de la yoga?

Nimic nu e mai satisfăcător pentru mine decât să văd cum persoanele care vin regulat la clase sunt mai deschise, mai senine, mai relaxate, mai zâmbitoare. Iar dacă la început nu pot face o anumită postură și apoi, încet, încet, reușesc, se bucură și-și manifestă această bucurie.
Yoga nu este însă despre a face corect, yoga este, dimpotrivă, locul în care îți permiți să greșești. Pentru că doar așa începem să ne cunoaștem corpul, limitările, cât de ambițioși suntem în momente în care n-ar trebuie să fim. În primul rând, trebuie să ai răbdare cu tine.

Poți să-ți dai seama de caracterul omului în funcție de cum practică yoga.

Vezi care este cel ambițios la jobul lui, cum vrea să-i reușească rapid totul, din prima. Și dacă nu se întâmplă asta, e supărat. Și-l vezi și pe cel care își dă spațiu, care execută fiecare mișcare lent, este atent la respirație… Rolul meu, ca profesor, e să coordonez lucrurile în așa fel, încât fiecare să se regăsească pe sine și să modifice, să corecteze acele impulsuri naturale care ne fac să ne pierdem echilibrul interior. Când ne găsim echilibrul, lucrurile se aranjează armonios.
Foarte important e să exersăm starea de mulțumire și de gratitudine pentru cine suntem, pentru faptul că suntem, că avem un corp uman, că ne trezim în fiecare dimineață, că ninge afară sau că e soare. Să vedem ce e frumos în jurul nostru și să mulțumim pentru tot ce avem.

Spuneai la început că simțeai că lipsește ceva în viața ta înainte de a descoperi yoga. Cum îți e acum, s-a umplut acel gol?

Da, și sunt foarte recunoscătoare! Viața mea s-a schimbat la 180 de grade.

Familia ta cum a primit aceste schimbări?

A fost nevoie, de-a lungul anilor, de multă acceptare. Pentru că oamenii sunt obișnuiți să privească viața dintr-o perspectivă unidirecțională, și anume aceea pe care ei au trăit-o. Aici mă refer la părinți. Există o anumită idee despre cum ar trebui să fie viața copilului tău, de cele mai multe ori, bazate pe faptul că tu, ca părinte ai fi vrut să le faci și nu le-ai făcut, și atunci le transpui asupra copilului.
Familia este foarte importantă, este o bază solidă, dar, în același timp, important e ca fiecare să se exprime, să aibă spațiul lui, să-și manifeste darurile liber și fără teamă că va fi judecat.

Ai determinat pe cineva din familie sau dintre prieteni să te urmeze pe acest drum?

Da, prieteni cu siguranță. Dar este vorba de o influență prin exemplul personal, este singura influență posibilă care este de durată. Momentul în care oamenii văd la tine o schimbare în bine autentică, reală, îi inspiră. Atunci zic „Hai să încercăm și noi!“

Te poate ajuta yoga să slăbești?

Practicând yoga în mod constant, dieta sigur ți se va schimba. Și va fi un proces natural, firesc. În primul rând, n-o să mai simți acea nevoie de a mânca instinctiv, de-a te trezi cu mâna pe ciocolată, de-a ronțăi permanent ceva. Pentru că yoga te învață să conștientizezi fiecare mișcare a corpului și să-ți observi gândurile. Eu recomand studenților mei ca, după ce pleacă de la clasă, să gândească profund toate lucrurile pe care vor să le facă. Și abia apoi să acționeze. Când vrei să mănânci, întâi apare gândul: trebuie să mănânc! Acum mă duc la frigider, deschid frigiderul, și aleg de acolo ce este potrivit pentru mine, pentru cum se simte corpul meu acum. Nu trebuie să mănânc doar ca să termin mâncarea din oală, că se strică, nu pentru că mi-a fost ieri poftă de cartofi prăjiți, deci azi e musai să-mi fac. Trebuie să te conectezi mental la corpul tău și să te întrebi: cu adevărat am nevoie să mănânc asta? Astfel impulsurile alimentare încep să fie controlate și, în timp, se diminuează.
Apoi, prin respirația conștient abdominală, metabolismul se reglează și digestia devine mult mai bună. Posturile de yoga aranjează musculatura în mod diferit, chiar dacă nu te solicită, fizic, foarte mult. Ele au rolul de a fi eficiente, atât timp cât ele sunt firești. Asta este frumusețea: să fie totul firesc, natural, eficient și să te bucure!

Poți să faci yoga și să mergi și la sală sau la aerobic?

Mersul la sală necesită un altfel de efort, și nu mă refer doar la cel fizic. Recomand așa: poți să combini yoga cu pilates, cu înotul, cu mersul pe bicicletă, cu drumețiile. Mai puțin cu fitness-ul, pentru că acolo este nevoie de o altfel de atitudine, de enregie, contrastantă cu cea din yoga. La fitness trebuie să depui un efort susținut, să faci cât mai mult, să dezvolți nu știu ce mușchi. Plus că acolo se respiră altfel cu gura deschisă. În yoga, atât inspirul, cât și expirul se fac cu gura închisă, nazal. Din experiența mea personală, un mare pasionat de fitness nu va veni niciodată la yoga.

Între ce vârste putem face yoga? Pot practica vârstnicii? Sau copiii?

Copiii, începând cu vârsta de 7-8 ani, pot veni la yoga. Îi ajută foarte mult la școală, la concentrare. La orice vârstă ai face yoga, depinde foarte mult de deschiderea minții, asta este cel mai important.
Anul trecut am avut o studentă care acum are 70 de ani. Și are și acum aceeași deschidere și poftă de viață. Anumite posturi nu putea să le facă, e adevărat, și nu le făcea, pur și simplu.

Persoanele care suferă de obezitate pot face yoga?

Da, pot face anumite posturi, dar, sigur, recomandările pentru ei sunt diferite, au nevoie de mici ajutoare, perne etc. Oricum, inainte de înscrierea la clasă, fiecărui participant i s eface o mică fișă, este întrebt d ece boli suferă, dacă a avut operații în ultimele șase lui. Dacă o persoană este hipertensivă, nu poate aborda anumite posturi, de exemplu.

Există posturi-medicament? Adică, dacă te doare ceva, să stai într-o poziție anume, sau dacă ești trist?

Da, există posturi terapeutice, dar yoga se bazează în special pe prevenție.
(NR: aceste posturi sunt prezentate în suplimentul Ioana Suplă și Sănătoasă)

Putem face yoga și acasă, în afara unui program, unui cadru organizat?

Da, și ajută foarte mult. Dar, încă o dată, e foarte importantă intenția cu care faci yoga. Pentru că dacă ai învățat trei posturi și vrei să le repeți de fiecare dată când nu te simți bine, s-ar putea să nu te ajute. Trebuie să le încadrezi armonios cu mentalul. Noi cam ignorăm asta, suntem mai interesați de ceea ce se întâmplă la nivelul corpului fizic, la ce este vizibil. Mentalul este acel instrument interior puternic, care, în momentul în care reușim să ni-l facem aliat, suntem cu adevărat bucuroși, liniștiți, fericiți. Ajungem să înțelegem lucrurile în mod diferit și nu mai lăsăm ca mintea să sară d ela una la alta. Noi controlăm aceste fluctuații ale minții.

Deci, prin yoga, capeți și mai multă încredere în tine?

Cu siguranță! Încredere în tine, o mai bună cunoaștere a cine ești. Devii un om frumus, care trăiște în concordanță cu respirația sa, cu atenția și cu intenția.

Nu există pericolul să ajungi să te izoleze de ceilalți „muritori de rând“ această înțelepciune la care ajungi, această împăcare cu sinele? Nu-i privești cu alți ochi, nu ai tendința să îi judeci pentru că nu îmbrățișază valorile în care crezi tu?
Dimpotrivă, dezvolți o mare compasiune pentru cei din jur și vezi lucrurile și oamenii așa cum nu le vedeai înainte. Pentru că în momentul în care tu ajungi să-ți cunoști limitările, le accepți mai ușor pe ale celorlalți.

De fapt, de ce respingem violent anumite lucruri? Pentru că le avem și noi și nu ne dăm voie să le recunoaștem la propria persoană. Parte din meditația pe care eu în mod obișnuit o practic la clasă, pe asta se bazează: în momentul în care noi suntem preaplini de o anumită stare, o împărtășim în afară și cu ceilalți. Și cu cât împărtăsim mai mult, cu cât dăruim mai mult, cu atât mai mult primim de la ceilalți.