Iei melatonină ca să dormi mai bine. Cum ajunge un ajutor de seară să îți facă ziua mai grea

Publicat: 29 iunie 2026, 10:33Actualizat: 29 iunie 2026, 10:33

Un studiu recent atrage atenția asupra unui lucru pe care multe femei îl trec ușor cu vederea: melatonina poate susține somnul, dar folosită greșit poate aduce exact genul de stare pe care vrei să o eviți a doua zi, de la somnolență excesivă la amețeli.

În practică, problema apare când suplimentul este luat fără o evaluare clară a cauzei pentru care somnul s-a stricat. Melatonina este un hormon natural produs de glanda pineală din creier și are un rol esențial în reglarea ciclului somn-veghe. Producția ei este influențată de expunerea la lumină, iar când acest echilibru este dat peste cap pot apărea dificultăți de adormire, treziri frecvente și somn neodihnitor.

Pentru tine, miza este simplă: dacă iei melatonină la întâmplare, riști să tratezi doar simptomul, nu și cauza. Iar dacă doza nu este folosită corect, un ajutor pentru seară se poate transforma într-o problemă a zilei următoare. Somnolența excesivă și amețelile sunt efectele adverse semnalate, iar ele pot complica o rutină deja obositoare, mai ales când ai de condus, de lucrat sau de avut grijă de familie.

Somnul prost nu înseamnă doar oboseală, ci și o zi mai grea

Deficiența de melatonină nu se vede doar în momentul în care stingi lumina. Datele publicate arată că semnele pot include adormire dificilă, treziri repetate peste noapte și senzația că te trezești fără energie, chiar după ore petrecute în pat.

Dar efectele nu rămân doar în dormitor. Un ciclu de somn perturbat poate duce la oboseală cronică, iritabilitate și performanțe cognitive reduse. Asta înseamnă, foarte concret, mai puțină concentrare, mai multă tensiune în relațiile de zi cu zi și senzația că orice sarcină obișnuită cere un efort dublu.

Dacă te regăsești în aceste semne, primul pas util nu este să adaugi automat mai mult supliment, ci să privești imaginea completă. Uneori, problema nu este lipsa unui produs, ci felul în care arată seara ta înainte de culcare.

Semnele care îți spun să nu ignori doza

Cel mai clar semnal de alarmă este apariția somnolenței excesive și a amețelilor după folosirea melatoninei. Aceste reacții sunt menționate ca riscuri ale utilizării necorespunzătoare și merită luate în serios, tocmai pentru că pot părea, la început, doar o stare trecătoare.

Și aici este partea importantă: studiul nu spune că melatonina este ceva de evitat cu orice preț, ci că prudența face diferența. Folosirea corectă înseamnă respectarea dozelor indicate pe ambalaj sau a celor recomandate de medic. Nu există, în datele disponibile, doze separate pe grupe de vârstă 25-35, 35-45 sau 45-55 de ani, așa că alegerea nu ar trebui făcută după sfaturi luate din auzite.

Numai că multe persoane ajung la automedicație tocmai pentru că melatonina pare o soluție simplă. Potrivit Sfatulmedicului, tocmai această abordare vine cu riscuri: poți agrava problema somnului sau poți ajunge la efecte adverse fără să fi lămurit de ce dormi prost.

Ce poți face chiar din seara asta pentru un somn mai liniștit

Dacă vrei să reduci riscurile, începe cu măsurile de bază de igienă a somnului. Aici vorbim despre două lucruri foarte clare din datele disponibile: evitarea ecranelor luminoase înainte de culcare și păstrarea unui program de somn regulat.

Poate părea puțin, dar nu este. Pentru că producția de melatonină este influențată de lumină, obiceiul de a sta pe telefon, tabletă sau laptop până în ultimele minute ale serii poate merge exact în direcția opusă celei pe care ți-o dorești. Iar un program de somn stabil îi dă corpului un reper simplu și constant.

Dacă vrei un pas practic, începe cu o singură schimbare: alege o oră de culcare pe care să o respecți câteva seri la rând și lasă ecranele deoparte înainte de somn. Este o bază bună, fie că folosești sau nu melatonina.

Când are sens să mergi la medic, nu la raft

Dacă problemele de somn persistă, traseul corect începe cu medicul de familie. El poate recomanda investigații de bază și, dacă este nevoie, te poate îndruma mai departe către specialiști.

Specialitățile implicate în evaluarea și tratamentul afecțiunilor legate de somn sunt neurologia și psihiatria. În anumite situații, diagnosticul poate include polisomnografia (o investigație care urmărește somnul în detaliu). Asta contează fiindcă somnul prost nu are o singură cauză, iar melatonina nu este răspunsul universal pentru orice noapte agitată.

Iar partea bună este că nu trebuie să rezolvi totul singură. Dacă ai deja dificultăți de adormire, te trezești des sau somnul nu te odihnește, o discuție cu medicul de familie este cel mai sigur următor pas. De acolo începe evaluarea corectă, nu din creșterea dozei după ureche.

Mesajul util de reținut este acesta: melatonina poate fi de ajutor, dar numai folosită cu atenție, în doza indicată pe ambalaj sau de medic, alături de un program de somn regulat și mai puțină lumină de la ecrane seara.