Cum alegi conservele la raft și verifici eticheta pentru mai puțină sare și un ambalaj în stare bună

Publicat: 8 octombrie 2026, 09:09Actualizat: 8 octombrie 2026, 09:09

Poți compara conservele după ingrediente și valorile nutriționale și poți verifica ambalajul înainte de cumpărare. Începi cu eticheta, continui cu aditivii, apoi verifici ce înseamnă regulile pentru ambalaje, data și starea cutiei.

Citești ingredientele în ordinea cantității

Pentru o conservă de pește, verifică proporția de pește din produs. Astfel poți compara două conserve după conținutul de pește, nu doar după denumirea de pe fața ambalajului.

Compari sarea și zahărul la aceeași cantitate

În declarația nutrițională, urmărește valorile pentru 100 g sau 100 ml. Când compari două produse, folosește aceeași bază de raportare, astfel încât dimensiunea conservei să nu încurce comparația.

Compară valoarea sării din tabelul nutrițional între produse raportate la aceeași cantitate. Citește separat rubrica zaharuri chiar și atunci când pe ambalaj apare mențiunea referitoare la lipsa zahărului adăugat.

Identifici aditivii după codurile de pe etichetă

În lista ingredientelor, E249 și E250 indică nitriți, iar E251 și E252 indică nitrați. Dacă urmărești să alegi o conservă fără acești aditivi, verifică toate cele patru coduri, nu doar unul dintre ele.

Ții cont de termenele diferite pentru bisfenolul A

Bisfenolul A (BPA) este un compus chimic sintetic folosit la fabricarea unor materiale plastice și a unor straturi protectoare din interiorul conservelor. Poate afecta sistemele hormonal, imunitar și reproducător.

Regulamentul european se aplică din 20 ianuarie 2025, iar perioada generală de tranziție, de 18 luni, s-a încheiat la 20 iulie 2026. De la această dată, ambalajele noi pentru alimente și băuturi care conțin BPA nu mai pot fi introduse pe piață, notează Business Insider Polska. Alimentele introduse la vânzare înainte de încheierea perioadei de tranziție pot rămâne la raft până la epuizarea stocurilor.

Perioada de 18 luni a fost acordată producătorilor, comercianților și distribuitorilor pentru a-și adapta produsele la noile cerințe. Termenul de 20 iulie 2026 privește introducerea pe piață a ambalajelor noi care conțin BPA. Pentru alimentele aflate deja în vânzare înainte de această dată, regula permite epuizarea stocurilor, astfel că schimbarea ambalajelor nu se vede deodată la raft.

Pentru anumite ambalaje destinate conservelor de fructe, legume și pește, tranziția este mai lungă: interdicția introducerii pe piață a ambalajelor noi care conțin BPA se aplică din 2028.

Prezența unei conserve la raft nu dovedește singură că ambalajul ei nu conține BPA.

De la 20 iulie 2026, unele produse ar putea dispărea temporar din magazine, până când producătorii vor trece complet la ambalaje conforme cu noile cerințe. Pentru cumpărători, efectul posibil este lipsa acelor produse de la raft în timpul schimbării ambalajelor, chiar dacă perioada de tranziție acordată celor implicați în producție și vânzare s-a încheiat.

Categoriile vizate includ:

conserve;
ambalaje din plastic pentru alimente;
sticle din plastic;
doze pentru băuturi;
sticle pentru apă;
caserole și cutii pentru alimente;
veselă de unică folosință, inclusiv pahare, farfurii și tacâmuri.

Există și derogări pentru anumite utilizări industriale, inclusiv acoperiri pentru rezervoare mari și membrane din polisulfonă. Aceste membrane sunt folosite, între altele, la limpezirea sucurilor de fructe și la eliminarea alcoolului din bere și vin.

Comisia Europeană explica domeniul interdicției într-o declarație din decembrie 2024: „Interdicția înseamnă că BPA nu va mai fi permis în produsele care intră în contact cu alimentele sau băuturile, cum ar fi stratul de acoperire al conservelor metalice, sticlele de plastic reutilizabile pentru băuturi, răcitoarele de apă și alte ustensile de bucătărie. Interdicția vine în urma unui vot favorabil al statelor membre ale UE de la începutul acestui an și a unei perioade de analiză din partea Consiliului și a Parlamentului European și ține seama de cea mai recentă evaluare științifică a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA). EFSA a concluzionat, în special, că BPA are efecte potențial nocive asupra sistemului imunitar, iar interdicția propusă a urmat atât unei consultări publice, cât și unor discuții ample cu toate statele membre”

Despre expunerea prin recipiente, specialiștii Mayo Clinic precizează în informația publicată de instituție: „Unele studii au arătat că BPA se poate infiltra în alimente sau băuturi din recipientele fabricate cu BPA. Expunerea la BPA reprezintă un motiv de îngrijorare din cauza posibilelor efecte asupra sănătății creierului și prostatei la fetuși, sugari și copii. De asemenea, poate afecta comportamentul copiilor. Alte studii sugerează o posibilă legătură între BPA și creșterea tensiunii arteriale, diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare”