Cum prepari matcha și compari cofeina din porția de 2 g cu cea din cafea

Publicat: 8 octombrie 2026, 14:08Actualizat: 8 octombrie 2026, 14:08

Poți prepara acasă baza de matcha pentru Herbatcha din pudră și apă, cu atenție la cantitate și temperatură. Ai mai jos prepararea simplă și o variantă rece cu cafea, alături de comparația cofeinei din porții definite.

Luca Verroest, autorul principal al studiului și doctorand cercetător la University of Oulu, spune că rezultatele au arătat o semnătură hormonală distinctă, care a rămas vizibilă și după luarea în calcul a IMC și a factorilor de stil de viață. Unele asocieri au diferit între femei și bărbați, potrivit ScienceDaily.

Herbatcha combină matcha cu plante, în proporții care depind de rețetă

Rețeta de mai jos privește matcha simplă, preparată din pudră și apă. Valorile de cofeină se referă la porția de matcha descrisă în articol.

Matcha este ceai verde măcinat fin, obținut din frunze tinere. Când îl prepari, consumi pudra din frunză împreună cu lichidul. La ceaiul verde infuzat, frunzele sunt îndepărtate după ce au stat în apă, arată Green Plantation.

Diferența se simte și la gust. Matcha de calitate are un profil vegetal, ușor dulce, cu o notă umami, adică un gust savuros. Cafeaua poate avea note de la fructate la ciocolatii, în funcție de origine și prăjire, pe lângă gustul amărui.

Prepari baza cu apă fierbinte, înainte să ajungă la fierbere

Pentru o porție de matcha simplă, ingredientele sunt 2 g de pudră, echivalentul unei lingurițe rase, și 70 ml de apă. Ai nevoie și de un tel de bambus pentru omogenizare.

Măsoară pudra și apa înainte de amestecare, păstrând cantitățile pentru această porție.
Folosește apa la 70-80 °C. Apa clocotită face băutura amară.
Amestecă pudra în apă cu telul, prin mișcări în forma literei W, până apare spuma.

Aceștia sunt pașii pentru baza de matcha. Dacă folosești un amestec Herbatcha, cantitatea de plante sau extracte rămâne cea a rețetei respective.

Poți prepara matcha și la rece, inclusiv cu lapte vegetal. Pudra se folosește și la copt, pe lângă utilizarea în băuturi.

Compari cofeina după porție, nu doar după numele băuturii

Pentru a pune alături matcha, cafeaua la filtru și espresso, ai nevoie atât de cantitatea de cofeină, cât și de cantitatea de pudră sau de volumul băuturii. Estimările publicate de Matcha Greenglass oferă următoarele repere:

Matcha preparată din 2 g de pudră conține aproximativ 60-70 mg de cofeină.
Cafeaua la filtru are aproximativ 95-200 mg de cofeină la 240 ml, în funcție de boabe și metoda de preparare.
Un espresso de 30 ml conține circa 63 mg de cofeină, o valoare apropiată de cea indicată pentru porția de matcha.

Matcha conține și L-teanină, un aminoacid estimat în aceeași comparație la aproximativ 89 mg pentru cantitatea de pudră de mai sus și indicat ca absent din cafea. Combinația dintre cofeină și L-teanină este asociată în descrierile comerciale cu o concentrare calmă și un efect resimțit timp de 4-6 ore. Aceste afirmații comerciale nu sunt rezultate ale studiului despre cafea prezentat mai jos.

Matcha este mai puțin acidă decât cafeaua, potrivit Green Plantation. Comparația privește băuturile simple, nu orice combinație de matcha cu plante.

Ambele băuturi conțin antioxidanți: matcha aduce catechine, iar cafeaua acizi clorogenici. Comparația nu stabilește că una este categoric mai sănătoasă decât cealaltă. Fără adaosuri precum frișca și cantitățile mari de zahăr, ambele sunt sărace în calorii.

Varianta rece cu cafea începe cu o infuzare de 12-16 ore

Dacă vrei să combini cele două gusturi, rețeta folosește gheață, pudră de matcha, lapte vegetal și concentrat de cafea infuzată la rece. Pentru concentrat, proporția este de 50 g de cafea la 500 ml de apă, cu o extracție de 12-16 ore.

Umpli un pahar cu gheață, apoi bați pudra de matcha cu 120 ml de lapte vegetal. Torni amestecul peste gheață și mai adaugi lapte până când paharul este plin aproximativ trei sferturi. La final, adaugi circa 70 ml din concentratul de cafea.

Concentratul rămas poate fi diluat cu apă, folosit în alte băuturi sau servit cu gheață. Într-o băutură care combină matcha și cafea, cofeina din cele două ingrediente se adună.

Studiul despre grăsime și mușchi a urmărit consumul de cafea

Cercetătorii de la University of Oulu au analizat datele a 2.264 de participanți, toți în vârstă de 46 de ani, din Northern Finland Birth Cohort 1966. Au comparat consumul obișnuit de cafea cu substanțele rezultate din metabolism care circulă în sânge, indicatorii de risc pentru inimă și metabolism și nivelurile hormonilor sexuali.

Participanții care consumau mai multă cafea tindeau să aibă mai puțină grăsime corporală totală și viscerală, adică grăsimea din jurul organelor interne, precum și mai multă masă musculară scheletică. Diferențele existau chiar dacă indicele de masă corporală (IMC) era similar între persoanele cu un consum mai mare și cele cu un consum mai mic.

La femei și la bărbați, consumul mai mare a fost asociat și cu niveluri mai mici în sânge ale aminoacizilor cu lanț ramificat. Nivelurile menținute ridicate ale acestor indicatori fuseseră asociate anterior cu rezistența la insulină și cu un risc mai mare de diabet de tip 2.

La femei, diferențele hormonale au privit în principal valori mai mari ale globulinei care leagă hormonii sexuali (SHBG), o proteină transportoare, și valori mai mici ale androgenilor liberi.

La bărbați, asocierile au inclus un profil glucoză-insulină mai favorabil, niveluri mai mari de testosteron total și biodisponibil, precum și de SHBG. Testosteronul liber și indicele androgenilor liberi aveau însă valori modest mai mici.

Rezultatele observaționale nu devin recomandări pentru cana ta

Cercetarea, publicată în European Journal of Nutrition, este observațională: identifică asocieri între obiceiuri și măsurători, fără să demonstreze că băutura a produs diferențele biologice. Ea privește cafeaua și nu constituie un test clinic comparativ cu Herbatcha.

Cercetări anterioare asociaseră consumul de cafea cu un risc mai mic de diabet de tip 2 și boli cardiovasculare. Rezultatele hormonale oferă o posibilă direcție de investigare a acestor legături. Finlanda, unde s-a desfășurat cercetarea, se află printre țările cu cel mai mare consum de cafea, cu aproximativ 11,8 kilograme anual pe persoană.

Oamenii de știință investighează acum aceste întrebări pe modele animale, pentru a afla dacă băutura însăși produce schimbările biologice și, dacă da, care dintre compușii ei sunt responsabili. Obiectivul este să ajungă ulterior la studii în care să intervină asupra consumului participanților umani. Autorii precizează că sunt necesare cercetări suplimentare înainte ca rezultatele să poată fundamenta recomandări alimentare.