Probleme de somn la peste 50 de ani: Ce arată un studiu nou

Seara se închide, smartwatch-ul rămâne la încheietură, iar ziua de muncă pare terminată. Dar datele strânse de cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh arată altceva. Noaptea, aproape 70% dintre participanți au avut probleme persistente de somn, semnificative clinic. Asta deși nu aveau un istoric cunoscut de tulburări de somn.

Pe parcursul unui an, studiul a urmărit 45 de angajați cu vârste între 50 și 66 de ani. A adunat peste 1.900 de evaluări auto-raportate, plus mai mult de 5.200 de zile de date de la senzori purtabili. Proporția urcă și mai mult când privești întregul interval. Aproape 92% au atins pragul clinic pentru o tulburare de somn cel puțin o dată în acel an.

Mesajul pentru o femeie activă, prinsă între muncă și responsabilitățile de acasă, este simplu. Și deloc confortabil. Senzația că „dorm destule ore, dar tot mă trezesc obosită” nu ține doar de numărul de ore. Datele arată că 90% dintre participanți au avut perturbări ale somnului, chiar dacă majoritatea dormeau în medie între 6,5 și 8 ore pe noapte. Asta mută atenția de la durata somnului la calitatea lui. La somnul fragmentat, cel care te lasă fără senzația reală de odihnă.

Stresul de la muncă, printre factorii cei mai puternic legați de somnul prost

Experiențele de la locul de muncă, mai ales stresul, au fost identificate prin inteligență artificială. Sunt printre cei mai importanți factori asociați cu perturbarea somnului și starea generală de bine. Cu alte cuvinte, presiunea dusă seara în pat nu rămâne doar în minte. Se vede și în felul în care dormi.

Aici apare partea care te privește, chiar dacă studiul s-a uitat la persoane de peste 50 de ani. Drumul către epuizarea somnului nu începe brusc la 50. Dr. Belinda Steffan, de la Școala de Afaceri a Universității din Edinburgh, amintește și de factori mai largi, care nu țin de vârstă: stresul legat de îngrijire, stresul financiar și cel legat de muncă. Sunt exact acele presiuni care se adună în anii în care cariera și viața personală cer mult, în același timp. Pentru a evita epuizarea profesională, gestionarea acestor factori devine crucială.

Studiile anterioare Medicalxpress s-au uitat mai puțin la somnul adulților sănătoși și activi decât la populațiile clinice. Tocmai de aceea, această cercetare contează. Vorbește despre oameni care muncesc, funcționează și, totuși, dorm mai prost decât s-a crezut.

„După ce am petrecut ani analizând date de la pacienți cu tulburări clinice de somn și de sănătate mintală, am fost sincer surprins de amploarea problemelor de somn pe care le-am descoperit în acest grup altfel nediagnosticat. Analiza noastră demonstrează clar că multe dintre aceste probleme de somn și de bunăstare sunt legate de muncă, bunăstarea generală depinzând în mare măsură de un echilibru susținut între viața profesională și personală”, a explicat Athanasios Tsanas, profesor la Institutul Usher al Universității din Edinburgh.

Afirmația lui spune ceva important și pentru rutina de zi cu zi. Un program încărcat nu se termină când închizi laptopul. Când echilibrul dintre muncă și viață personală rămâne fragil, somnul poate deveni primul loc în care corpul arată nota de plată.

De ce contează mai mult decât pare

Miza nu ține doar de o dimineață grea. Studiul vine într-un moment în care forța de muncă îmbătrânește rapid. Aproximativ unul din trei lucrători din Marea Britanie are peste 50 de ani. Numărul persoanelor de peste 65 de ani ar urma să ajungă la 17,7 milioane până în 2050. În acest tablou, sănătatea precară rămâne unul dintre motivele principale pentru părăsirea anticipată a locului de muncă.

Asta înseamnă că somnul nu mai poate fi tratat ca un detaliu personal, rușinos sau minor. Cercetătoarea Belinda Steffan spune direct că este o problemă de sănătate și bunăstare la locul de muncă. Organizațiile și angajatorii ar trebui să ia în calcul impactul acestor probleme asupra forței lor de muncă.

„Deși știam din dovezi anterioare că somnul poate influența munca și munca poate influența somnul, am fost surprinși de măsura în care populația noastră de studiu non-clinică se confrunta cu probleme de somn. Deși există cu siguranță anumiți factori de perturbare a somnului legați de vârstă, cum ar fi menopauza și îmbătrânirea corpului, există și mulți factori mai largi, cum ar fi stresul legat de îngrijire, stresul financiar și stresul legat de muncă, nespecific vârstei”, a declarat Dr. Belinda Steffan.

Ideea utilă pentru tine este să nu reduci totul la „poate dorm puțin”. Când ai nopți întrerupte, iar dimineața te simți neodihnită chiar și după 6,5-8 ore de somn, semnalul merge în direcția calității somnului, nu doar a duratei lui. Cauzele exacte ale acestor întreruperi nu sunt detaliate în cercetare, dar dacă situația persistă, un specialist te poate ajuta.

Studiul a fost publicat în Scientific Reports (2026) și face parte din proiectul „Supporting Healthy Aging at Work” (SHAW).

Citește și: