Trei din patru angajați din sănătate, la limita epuizării. Ce arată primul studiu național
Cifrele sunt un duș rece: trei din patru medici, asistenți și infirmieri din România sunt la un pas de burnout. Acesta este semnalul de alarmă tras de primul studiu național pe această temă, care confirmă o criză mocnită de ani de zile în spitalele din țară. Problema e mai mult decât a lor, ci a fiecărui pacient care le trece pragul. Un personal medical epuizat înseamnă un risc mai mare de erori, o calitate a îngrijirii mai slabă și, în final, un sistem sanitar care se clatină. Fenomenul nu este izolat. Dimpotrivă, se înscrie într-o tendință europeană periculoasă, pe care Organizația Mondială a Sănătății a numit-o recent o „bombă cu ceas”.
La mijlocul lunii februarie 2026, Biroul Regional pentru Europa al OMS a publicat un document de politici publice fără precedent, avertizând că deficitul de personal medical, în special de asistente, pune în pericol direct pacienții și alungă profesioniștii din sistem. Încă din 2022, organizația avertiza că deficitul de personal din sănătate este o „bombă cu ceas”, estimând că Europa se va confrunta cu o lipsă de aproape 1 milion de lucrători în domeniu până în 2030. Acum, dovezile din mai multe state membre UE arată că deteriorarea condițiilor de muncă și presiunea psihică tot mai mare accelerează epuizarea, demisiile și, implicit, deficitul de personal.
O criză europeană cu ecou în România
Asistentele medicale reprezintă coloana vertebrală a oricărui sistem de sănătate, formând peste jumătate (56%) din totalul forței de muncă din acest sector. Majoritatea sunt femei. Când numărul lor este insuficient sau când nu au competențele necesare pentru posturile pe care le ocupă, riscurile pentru pacienți cresc exponențial. În paralel, cresc stresul, accidentările la locul de muncă și problemele de sănătate mintală în rândul personalului rămas. Este un cerc vicios care se autoalimentează: personal puțin duce la suprasolicitare, suprasolicitarea duce la epuizare și demisii, ceea ce duce la și mai puțin personal.
„Asigurarea unui număr adecvat de asistente nu este un lux sau un detaliu administrativ. Este o investiție critică pentru siguranță, pentru pacienți și pentru întregul sistem de sănătate. Dacă vorbim serios despre siguranța pacienților, trebuie să luăm măsuri concrete pentru a ne dota și sprijini adecvat forța de muncă. UE se confruntă deja cu un deficit serios de asistente; pur și simplu nu ne putem permite să le alungăm din profesie.”
– Dr. Hans Henri P. Kluge, Director Regional al OMS pentru Europa
Declarația sa este susținută de Comisia Europeană. Dr. Sandra Gallina, Director General pentru Sănătate și Siguranță Alimentară, a recunoscut că în întreaga Uniune Europeană există un deficit de profesioniști din sănătate, iar asistentele suferă din cauza volumului mare de muncă și a presiunilor psihice, în timp ce interesul pentru această carieră este în scădere.
De la strategie la patul de spital
Problema, arată experții OMS, este că de prea multe ori deciziile privind personalul medical sunt luate sub presiune, fără date suficiente, fără sprijin pentru sănătatea mintală a angajaților și fără o planificare pe termen lung. Noul ghid al OMS, elaborat pe baza dovezilor globale și a exemplelor concrete din 21 de țări, oferă un cadru clar pentru a schimba această abordare. Investiția în personal suficient și bine pregătit aduce câștiguri măsurabile: mortalitate mai scăzută în rândul pacienților, îngrijire de calitate superioară, un personal mai sănătos și performanță generală mai bună a sistemului sanitar.
„Avem dovezi care arată impactul negativ al personalului insuficient asupra sănătății mintale și bunăstării tuturor profesioniștilor din domeniul sănătății, inclusiv a asistentelor. Aceste efecte nu pot fi ignorate”, a explicat Margrieta Langins, consilier pentru politici de nursing și moașe la OMS Europa. Documentul oferă o oportunitate pentru acțiuni concrete care să protejeze bunăstarea psihică a milioanelor de asistente din regiune.
Ce urmează? Proiectul „Nursing Action” și cele 8 priorități
Ca răspuns la această criză, Comisia Europeană finanțează, prin programul EU4Health, proiectul „Nursing Action”. Lansată în 2024, această inițiativă pe trei ani, condusă de OMS Europa, lucrează cu 21 de state membre pentru a dezvolta și implementa strategii bazate pe dovezi. Obiectivele sunt clare: recrutarea și păstrarea asistentelor în sistem, îmbunătățirea condițiilor de muncă și consolidarea generală a forței de muncă din domeniu. Proiectul este completat de alte instrumente de finanțare, precum Erasmus+, Mecanismul de Redresare și Reziliență și fondurile de coeziune.
Documentul de politici publice, disponibil pe site-ul Organizației Mondiale a Sănătății, identifică 8 acțiuni prioritare pentru statele membre. Acestea acoperă tot spectrul, de la planificarea națională a forței de muncă până la deciziile de zi cu zi luate în spitale și centre de îngrijire comunitară. Fără o abordare conectată, care să lege strategia de la nivel înalt cu realitatea de la patul bolnavului, orice efort riscă să fie în zadar. Pentru România, unde studiul național confirmă amploarea epuizării, aceste recomandări europene nu sunt doar o sugestie, ci o necesitate urgentă pentru a evita colapsul unui sistem deja fragil.
