Ce se schimbă în felul în care este privită boala Alzheimer. De ce contează vasele de sânge

Publicat: 7 septembrie 2026, 19:05Actualizat: 8 septembrie 2026, 01:53

Mult timp, explicația dominantă pentru boala Alzheimer a pornit de la plăcile de beta-amiloid din creier. Cercetările recente pun însă sub semnul întrebării ideea că acestea sunt cauza inițială a bolii și indică un posibil rol central al vaselor de sânge și al inflamației, potrivit Medical Xpress.

Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență, iar declinul cognitiv nu înseamnă doar pierderi de memorie. Creierul depinde permanent de sistemul vascular cerebral, care duce oxigen și substanțe nutritive către neuroni.

Ipoteza amiloidă susține că acumularea proteinelor beta-amiloid, sub forma plăcilor, este cauza principală a demenței. În mod normal, beta-amiloidul este eliminat prin sânge și sistemul limfatic sau, în creier, cu ajutorul microgliilor, al astrocitelor și al unor enzime.

Când aceste mecanisme nu mai funcționează bine, proteinele se pot acumula. Unele observații recente sugerează însă că plăcile de amiloid ar putea fi consecința unei anomalii apărute mai devreme, nu sursa problemei. Atenția se mută astfel și către inflamație, vasele de sânge și alte mecanisme ale bolii.

Semnele vasculare pot apărea devreme în boala Alzheimer

Anomaliile vasculare includ scăderea fluxului și a volumului de sânge din creier, precum și hemoragiile. Acestea sunt recunoscute ca semne timpurii ale bolii Alzheimer.

Bolile vasculare, hipertensiunea arterială și diabetul de tip 2 pot deteriora vasele de sânge și pot crea zone de inflamație. Inflamația poate restricționa fluxul sanguin către creier și este considerată un posibil factor în acumularea beta-amiloidului și în moartea neuronilor.

O analiză amplă a literaturii despre demență a constatat că anumiți factori de risc ar putea explica până la 45% dintre cazurile de demență. Lista include colesterol LDL crescut, lipsa activității fizice, diabet de tip 2, fumat, hipertensiune arterială, consum excesiv de alcool și obezitate.

Asta nu înseamnă că aceste probleme duc sigur la Alzheimer. Înseamnă că sănătatea vaselor de sânge este una dintre direcțiile importante de cercetare și de depistare timpurie.

Noii biomarkeri vasculari susțin ideea că deteriorarea barierei hematoencefalice, adică a barierei dintre sânge și sistemul nervos central, este legată de boala Alzheimer.

Atunci când celule din sânge pătrund în sistemul nervos central, cercetătorii văd un semn că această barieră ar putea deveni permeabilă. O astfel de infiltrare este corelată atât cu declinul cognitiv, cât și cu prezența plăcilor de amiloid.

Cercetătorii analizează mai multe mecanisme ale bolii

Pe lângă beta-amiloid și tau, cercetătorii urmăresc rolul sistemului imunitar, al disfuncției mitocondriale și al problemelor de comunicare dintre neuroni. Tot mai mulți oameni de știință propun o abordare multifactorială, în care mecanismele bolii interacționează și nu acționează izolat.

Tehnicile de imagistică îmbunătățite și folosirea inteligenței artificiale în cercetarea biomedicală permit evaluarea sănătății creierului mai rapid și cu o sensibilitate mai mare decât în trecut.

Până la apariția unor noi tratamente, sursa recomandă menținerea activității fizice și sociale pe tot parcursul vieții și controlarea factorilor vasculari modificabili. Aceste măsuri nu reprezintă o garanție împotriva bolii Alzheimer.

Citește și: