76% dintre oameni au probleme digestive de Sarbatori si stresul e vinovatul

Perioada sărbătorilor, deși plină de bucurie, aduce pentru mulți și un revers neplăcut. Un sondaj recent arată că 76% dintre respondenți au experimentat disconfort gastrointestinal în timpul sărbătorilor, iar legătura cu stresul este mult mai directă decât am crede. Pregătirea meselor, organizarea evenimentelor și schimbările de rutină pot avea efecte neașteptate asupra corpului, în special asupra sistemului digestiv.

Adaugă Revista Ioana ca sursă preferată în Google

Legătura dintre creier și intestin

Stresul activează în corp răspunsul de tip „luptă sau fugi”. Iar acest mecanism, la prima vedere util, poate perturba serios echilibrul sistemului digestiv. Stresul cronic sau chiar cel intens, de scurtă durată, poate afecta comunicarea dintre creier și tractul gastrointestinal, poate reduce secreția de enzime digestive și poate modifica motilitatea intestinală, ducând la un tranzit fie mai lent, fie mai rapid. E drept că nu ne gândim la asta când suntem la masă, dar efectele sunt reale și pot agrava simptome precum disconfortul abdominal sau refluxul gastroesofagian.

Cifrele stresului de sărbători

V-ați gândit vreodată cât de stresante pot fi, de fapt, sărbătorile? Cifrele vorbesc de la sine. Un sondaj reprezentativ a descoperit că 63% dintre adulți consideră acest sezon mai stresant decât perioada depunerii declarațiilor fiscale. Mai mult, pentru 51% dintre oameni, durează săptămâni întregi să se simtă mai puțin stresați după ce sărbătorile trec. Situația este și mai pronunțată în cazul mamelor, unde peste 25% raportează că revenirea la normal durează o lună sau chiar mai mult.

Numai că lucrurile nu se opresc aici. În goana pregătirilor, 79% dintre oameni recunosc că își neglijează propriile nevoi de sănătate. Principalele capitole la care renunță sunt alimentația sănătoasă (69%), exercițiile fizice (64%) și somnul (56%).

Apetit dat peste cap

Reacția la stres este foarte personală, mai ales când vine vorba de mâncare. Studiile arată că între 40% și 70% dintre persoanele stresate raportează o creștere a apetitului, căutând confort în alimente. În schimb, între 30% și 60% raportează exact opusul, o scădere a poftei de mâncare. Explicația stă în faptul că stresul poate altera percepția plăcerii asociate cu mâncatul, ducând fie la mâncat emoțional, fie la pierderea totală a interesului pentru hrană.

De ce apar balonarea și arsurile

Factorii care contribuie la acest disconfort sunt multipli și, de multe ori, se suprapun. Printre principalii vinovați se numără schimbările de rutină și oboseala (menționate de 52% dintre participanții la un studiu), stresul financiar (42%), modificările dietetice, inclusiv mesele bogate (36%), și tensiunile familiale (34%).

Dar dincolo de cauze, simptomele sunt cele care ne afectează direct. Datele colectate din jurnale alimentare arată corelații clare între stres și manifestările fizice. Astfel, 73% dintre participanți au raportat arsuri gastrice asociate cu mâncatul în perioade tensionate. Alți 67% au avut disconfort abdominal, 57% au experimentat diaree, iar 53% s-au confruntat cu balonare. Aceste date (bazate pe monitorizarea atentă a participanților) sugerează că digestia grea de după mesele bogate este puternic influențată de starea noastră mentală.

Mâncatul emoțional, o realitate

Stresul ne schimbă comportamentul.

Nu de puține ori, acesta duce la creșterea consumului de gustări bogate în zahăr și grăsimi sau la accentuarea poftei de a mânca după cină sau noaptea. Pe de altă parte, unii își pot pierde complet interesul pentru mesele regulate. Se creează astfel un cerc vicios: stresul influențează negativ digestia, iar disconfortul digestiv rezultat poate, la rândul său, să amplifice starea de stres.