Virusul West Nile: risc real în România și Europa de Sud

Aproximativ 70-80% dintre infecțiile cu virusul West Nile trec fără simptome. Dar tocmai asta poate lăsa o impresie falsă. Că riscul ar fi mic. Vara aceasta, transmiterea locală a fost raportată și în România, alături de Grecia, Italia, Spania și Macedonia de Nord.

Familiile care stau seara în grădină sau pleacă în vacanță în sudul Europei au o grijă în plus. Perioada cu cel mai mare risc de infectare este între iulie și septembrie. Virusul este transmis prin înțepătura țânțarilor infectați de la păsări. Transmiterea de la om la om este foarte rară.

Complicațiile neurologice și decesele cauzate de virus

Chiar dacă multe infecții sunt asimptomatice, există și forme grave. Acestea vin cu complicații neurologice precum meningita sau encefalita. Italia a înregistrat 13 decese și cea mai extinsă răspândire geografică a virusului. În Grecia, mulți pacienți au dezvoltat forme neuroinvazive grave.

Nu e un virus nou. Însă condițiile în care circulă s-au schimbat. Hans Henri P. Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa, a explicat de ce riscul crește în sezonul cald.

„Virusul West Nile nu reprezintă o amenințare nouă, dar condițiile care favorizează răspândirea sa se schimbă rapid. Temperaturile mai ridicate și verile mai lungi le oferă țânțarilor mai mult timp și un teritoriu mai extins pentru a transmite acest virus.”

Asta înseamnă că serile lungi petrecute afară, vacanțele și curțile în care rămâne apă stătătoare cer mai multă atenție. Potrivit CSID, răspândirea locală a fost confirmată în această vară inclusiv în România.

Importanța prevenției în lipsa unui tratament specific

Un detaliu important te ajută să rămâi lucidă. Nu există în prezent nici vaccin, nici tratament antiviral specific pentru oameni împotriva virusului West Nile. Asta mută toată greutatea pe prevenție.

Pașii simpli care chiar reduc expunerea

Folosești repelenți. Porți haine cu mâneci lungi, mai ales între iulie și septembrie. Montezi plase de țânțari. Elimini apa stătătoare din jurul casei, fiindcă acolo se înmulțesc țânțarii.

Privește aceste măsuri ca pe o rutină de sezon. Nu ca pe o reacție de moment. Efortul este mic. Rezultatul însă contează, fiindcă nu există un tratament care să repare lucrurile după infectare.

Citește și: