Un studiu pilot, realizat pe femei cu vârste între 50 și 79 de ani, a arătat că participantele care și-au restrâns intervalul alimentar la 8-9 ore pe zi și au evitat să mănânce cu patru ore înainte de culcare au înregistrat îmbunătățiri ale unor funcții cognitive, cum ar fi planificarea și memoria. Aceste beneficii au fost observate independent de pierderea în greutate.

Spre deosebire de grupul care a menținut un interval obișnuit de masă de aproximativ 12,3 ore, femeile din grupul cu program restrâns au mâncat, în general, între orele 10:00 și 18:00, adică într-o medie de 8,2 ore. Diferența importantă nu a constat în kilogramele pierdute: ambele grupuri au slăbit aproape la fel, în medie aproximativ 6,8 kilograme, după șase luni.

Acest rezultat devine astfel deosebit de relevant pentru femeile care se gândesc la sănătatea lor după 50 de ani. Cercetarea arată că, pe lângă reducerea caloriilor, contează și cum vă organizați mesele pe parcursul unei zile. În studiu, toate cele 47 de participante, femei supraponderale sau obeze, au primit recomandarea să consume cu 500 de calorii mai puțin zilnic. Însă, 26 dintre ele au respectat și regula intervalului de masă sub 9 ore, în timp ce restul au continuat cu un program normal.

La testele cognitive, grupul care a mâncat în intervalul de 8-9 ore a demonstrat îmbunătățiri semnificative la planificare spațială și rezolvarea problemelor. S-a observat și o tendință de a face mai puține greșeli la testele de memorie și învățare. În schimb, nu au apărut diferențe semnificative între grupuri la măsurarea multitaskingului sau a timpului de reacție.

Sue Shapses, profesoară la Universitatea Rutgers și investigator principal al studiului, a explicat implicația practică a rezultatului.

„Doar pierderea în greutate va îndepărta o parte din declinul cognitiv legat de îmbătrânire, iar aceste date sugerează că pot exista beneficii suplimentare dacă încetezi să mănânci cu patru ore înainte de a te culca și reduci aportul de alimente la 8-9 ore pe zi, comparativ cu fereastra obișnuită de masă de 12 ore pe zi.”

Îmbunătățiri cognitive observate dincolo de pierderea în greutate

Rezultatul merită atenție specială, deoarece diferența nu a fost generată de kilogramele pierdute. Ambele grupuri au obținut aceeași medie de aproximativ 6,8 kilograme în minus, însă femeile care au mâncat într-un interval mai scurt au avut performanțe mai bune la sarcini legate de organizare mentală și memorie. Cu alte cuvinte, pentru activitățile cotidiene, contează ce alegeți să mâncați și, de asemenea, cât de târziu lăsați ultima masă.

Cum relatează Medicalxpress, cercetătorii vorbesc despre un efect modest, nu despre o schimbare spectaculoasă peste noapte. Prin urmare, este esențial să înțelegeți corect: aceasta este o strategie simplă, fără medicamente, care ar putea susține sănătatea creierului în timp, mai ales într-o perioadă a vieții în care riscul de declin cognitiv crește.

Sue Shapses a detaliat ce au însemnat, concret, aceste rezultate în testare.

„A existat un efect modest al alimentației restricționate în timp în îmbunătățirea planificării spațiale și a rezolvării problemelor și în reducerea erorilor legate de memorie și învățare. Aceste rezultate sugerează o capacitate mai bună de a reține informații în timpul sarcinilor de zi cu zi și mai puține greșeli legate de memorie, atenție și rezolvarea problemelor. Reducerile ferestrei de masă au prezis îmbunătățiri mai mari.”

Pentru femeile de vârstă mijlocie și pentru cele mai în vârstă, implicația este semnificativă. Estimările experților arată că aproape jumătate dintre cazuri ar putea fi prevenite sau întârziate prin schimbări de stil de viață. Obezitatea la vârsta mijlocie poate crește riscul de demență mai târziu cu 30%.

Studiul pilot indică noi direcții de cercetare

Wendy Hall, șefa departamentului de științe nutriționale la King’s College London, leagă acest tip de program alimentar de mai multe mecanisme relevante pentru sănătatea generală.

„Alimentația restricționată în timp este o abordare plauzibilă pentru susținerea sănătății cognitive la vârsta mijlocie și la adulții mai în vârstă supraponderali, nu numai pentru că poate ajuta la gestionarea greutății, ci și pentru că evitarea meselor copioase seara târziu poate îmbunătăți controlul glicemiei, funcția vasculară și inflamația.”

Studiul este, totuși, unul pilot: a inclus 47 de participante și a durat șase luni. Detaliile despre alimentele consumate nu sunt precizate dincolo de reducerea cu 500 de calorii pe zi, iar cercetarea a fost efectuată exclusiv pe femei supraponderale sau obeze, cu vârste între 50 și 79 de ani. Aceasta înseamnă că rezultatele nu se extind automat la alte categorii.

Cercetătorii pregătesc studii pe grupuri mai mari, pentru a confirma descoperirile și a înțelege mai bine ce se întâmplă în organism, inclusiv prin ritmurile circadiene, inflamație și sănătatea metabolică. Până atunci, o schimbare concretă pe care o puteți prelua din aceste date este simplă: dacă doriți să fiți mai atente la sănătatea creierului odată cu înaintarea în vârstă, este important să nu mai lăsați mesele să se întindă până seara târziu și să păstrați, pe cât puteți, un interval de 8-9 ore între prima și ultima masă a zilei.