Poți avea valori ale tensiunii care par bune la cabinet, dar care cresc în timpul somnului. O măsurătoare făcută ocazional nu surprinde întotdeauna întregul profil, iar verificarea nocturnă nu presupune să te trezești și să folosești singură tensiometrul.

Un studiu observațional a analizat 2.573 de adulți care au purtat timp de 24 de ore un dispozitiv pentru monitorizarea ambulatorie a tensiunii. Participanții au fost urmăriți pentru o perioadă mediană de aproape zece ani, iar cercetătorii au comparat valorile din timpul zilei și al nopții cu evenimentele cardiovasculare apărute ulterior.

În această perioadă au fost urmărite infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, alte evenimente cardiovasculare majore și mortalitatea. Tensiunea crescută noaptea și lipsa scăderii obișnuite din timpul somnului au fost asociate cu un risc cardiovascular mai mare. Asocierea a fost deosebit de importantă când valorile nocturne le depășeau pe cele din perioada de veghe.

Rezultatul trebuie citit cu limita lui esențială. Studiul este observațional, ceea ce înseamnă că arată o asociere, dar nu demonstrează că profilul tensional nocturn provoacă direct infarctul, accidentul vascular cerebral sau celelalte evenimente analizate.

La multe persoane, tensiunea scade în timpul somnului. La altele scade foarte puțin, iar uneori ajunge să fie mai mare noaptea decât ziua. Aceste diferențe pot completa imaginea oferită de valorile obținute când ești trează.

Tensiunea nu rămâne fixă pe parcursul zilei. Activitatea, emoțiile, poziția corpului, somnul și alimentația se numără printre factorii care o pot modifica. Tocmai de aceea, o singură valoare crescută nu stabilește diagnosticul de hipertensiune.

Hipertensiunea apare atunci când presiunea sângelui asupra pereților arterelor rămâne crescută. Valoarea sistolică este înregistrată când inima se contractă și pompează sângele, iar valoarea diastolică este măsurată între bătăi, când inima se relaxează.

În timp, tensiunea crescută poate îngroșa și rigidiza pereții arterelor, poate favoriza ateroscleroza și obligă inima să depună un efort mai mare pentru a pompa sângele. Hipertensiunea este un factor major de risc pentru accident vascular cerebral, infarct miocardic, insuficiență cardiacă și boală cronică de rinichi.

La majoritatea adulților nu poate fi identificată o singură cauză. Hipertensiunea primară apare prin interacțiunea dintre predispoziția genetică, vârstă, greutate, alimentație, mișcare, consumul de sare și alcool și alți factori de mediu sau metabolici.

Există și hipertensiune secundară, legată de o afecțiune sau de un factor care poate fi identificat. Printre cauzele posibile se află bolile renale, anumite afecțiuni endocrine, apneea obstructivă în somn și unele medicamente. Clarificarea unei asemenea cauze necesită evaluare medicală.

Holterul TA înregistrează automat tensiunea în timpul somnului

Monitorizarea ambulatorie a tensiunii pe 24 de ore este cunoscută frecvent drept Holter TA. Dispozitivul portabil face automat măsurători la intervale stabilite, în timp ce îți desfășori activitățile obișnuite și când dormi.

Holterul TA poate identifica hipertensiunea nocturnă și variațiile dintre zi și noapte. Poate surprinde și hipertensiunea de halat alb, adică valori crescute în cabinet, dar mai mici în afara acestuia, precum și hipertensiunea mascată, situația în care tensiunea pare normală la medic, dar este crescută în viața de zi cu zi.

Investigația poate fi utilă când există diferențe importante între valorile măsurate acasă și cele din cabinet, variații mari ale tensiunii ori suspiciunea unuia dintre aceste profiluri. Indicația se stabilește în context medical, nu doar pornind de la o singură măsurătoare.

Diagnosticul hipertensiunii se bazează pe valori măsurate corect și repetat. Medicul poate lua în calcul rezultatele din cabinet, măsurătorile făcute corect acasă și monitorizarea pe 24 de ore.

Evaluarea poate include analize de laborator și electrocardiogramă. În funcție de situație, medicul poate recomanda ecografie cardiacă, verificarea funcției renale sau alte teste pentru estimarea riscului cardiovascular, observarea eventualelor efecte asupra organelor și identificarea unei cauze secundare.

Hipertensiunea nu produce, de regulă, simptome specifice. Durerile de cap, amețelile, palpitațiile și oboseala pot avea mai multe cauze și nu pot confirma singure diagnosticul. Nici lipsa simptomelor nu exclude valori crescute.

Dacă observi valori repetat crescute, diferențe mari între măsurătorile făcute în contexte diferite sau ai factori importanți de risc cardiovascular, primul pas poate fi medicul de familie. Acesta poate verifica modul în care ai măsurat tensiunea, poate evalua factorii generali de risc, recomanda investigații de bază și elibera o trimitere către cardiologie sau medicină internă.

Cardiologul ori medicul internist poate confirma diagnosticul, evalua severitatea și estima riscul cardiovascular. În anumite situații pot fi implicate nefrologia, endocrinologia, neurologia sau pneumologia, inclusiv atunci când există suspiciunea unei cauze secundare ori a apneei obstructive în somn. Consultațiile sunt disponibile în ambulatoriile spitalelor publice, în clinici private și în centre specializate.

După confirmarea hipertensiunii, monitorizarea se face la intervalele recomandate de specialist. Medicul de familie poate continua supravegherea generală și coordonarea îngrijirii, iar profilul nocturn anormal, riscul cardiovascular crescut sau suspiciunea de hipertensiune secundară necesită implicarea specialităților relevante.

Măsurile care pot contribui la reducerea riscului cardiovascular, fără să garanteze prevenirea hipertensiunii, sunt:

  • evitarea fumatului și a expunerii la fumul de tutun;
  • activitate fizică regulată, adaptată stării tale de sănătate;
  • o alimentație echilibrată, cu limitarea excesului de sare și a alimentelor intens procesate;
  • verificarea periodică a tensiunii dacă ai factori de risc;
  • evaluarea problemelor persistente de somn, inclusiv când există suspiciunea de apnee.

Aceste măsuri nu înlocuiesc evaluarea medicală și monitorizarea recomandată după diagnosticul de hipertensiune.

Unele simptome cer evaluare medicală de urgență:

  • durere toracică;
  • dificultate severă de respirație;
  • slăbiciune sau amorțeală apărută brusc pe o parte a corpului;
  • tulburări de vorbire;
  • confuzie apărută brusc;
  • pierderea stării de conștiență.

Pentru evaluarea obișnuită, notează valorile măsurate corect și discută-le cu medicul, fără să îți întrerupi somnul pentru verificări nocturne. Dacă este necesar să afli ce se întâmplă noaptea, Holterul TA poate face automat măsurătorile timp de 24 de ore.

Citește și:

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyMașină de lux evaluată la 622.000 de lei, oprită când ieșea din România prin Rădăuți-PrutBravonetUnai Iparragirre preia de la 1 octombrie programele PRO TV și strategia de conținut pentru VOYOLylaHoroscop 25 septembrie 2026. Capricorn și Vărsător, spor la bani și idei buneFinanciarulFermierii pot cere despăgubiri de maximum 333 de lei pe hectar pentru secetă. Cum se calculează grantulNews24Grindeanu anticipează respingerea Guvernului Mureșan și nu exclude să fie desemnat premierDolce SportASA Târgu Mureș a revenit de la 0-2 și a învins-o pe CS Dinamo cu 4-3 în Liga 2