Mihaela Bilic explică un truc simplu. Cum faci cartofii, orezul și pastele să îngrașe mai puțin, fără diete stricte

Publicat: 1 iulie 2026, 05:53Actualizat: 1 iulie 2026, 05:53

Dacă ți s-a întâmplat să eviți cartofii, pastele sau orezul de teama kilogramelor în plus, explicația oferită de Mihaela Bilic, medic nutriționist, schimbă puțin perspectiva. Nu vorbește despre o dietă strictă, ci despre un detaliu simplu de preparare: aceste alimente pot avea un efect diferit dacă sunt fierte și apoi lăsate să se răcească.

Și partea utilă este foarte concretă: amidonul rezistent se găsește în banane verzi și apare în cartofi, orez sau paste după fierbere și răcire. Față de varianta caldă, alimentele consumate reci îngrașă mai puțin, pentru că prin răcire amidonul se recristalizează și devine rezistent la digestie, cu efect prebiotic.

Ce se schimbă, de fapt, în farfuria ta

Asta înseamnă că preparate foarte obișnuite, cum sunt salata orientală, orezul de la sushi sau salata de paste, pot veni cu un avantaj dublu: te bucuri de ele și îți hrănești bacteriile benefice din intestin. Nu este vorba despre un ingredient exotic și nici despre un meniu complicat.

Mihaela Bilic, medic nutriționist, a explicat pe Facebook ce au în comun exact aceste feluri de mâncare:

„Ce au în comun salata orientală, orezul de la sushi și salata de paste? Amidon rezistent, adică o formă de carbohidrat cu care se hrănesc bacteriile benefice din intestin. Amidon rezistent găsim în bananele verzi și în cartofi, paste făinoase sau orez, care după ce au fost fierte sunt lăsate să se răcească”

Pentru tine, ideea importantă este aceasta: nu toți carbohidrații se poartă la fel în organism. Iar felul în care îi gătești poate face diferența între un aliment pe care îl privești cu teamă și unul pe care îl alegi mai relaxat, într-o variantă mai prietenoasă și cu silueta, și cu digestia.

De ce răcirea alimentelor contează mai mult decât pare

Explicația stă în transformarea amidonului. După ce alimentul este gătit și apoi răcit, amidonul se schimbă și devine mai greu de digerat. Asta îl transformă într-o hrană pentru microbiotă, adică pentru bacteriile benefice din intestin.

Potrivit Cancan, Mihaela Bilic spune clar că avantajul nu este doar digestiv, ci și legat de aportul caloric.

„Prin răcire, amidonul se recristalizează și se transformă într-o substanță rezistentă la digestie. Deci, salata orientală și orezul de la sushi îngrașă mai puțin și au efect prebiotic”

Cu alte cuvinte, dacă alegi cartofii, pastele sau orezul în varianta rece, nu faci un gest „de dietă”, ci unul mai inteligent pentru echilibrul de zi cu zi. Este o nuanță mică, dar valoroasă, mai ales dacă vrei să mănânci normal, fără reguli sufocante.

Ce sunt prebioticele și unde le mai găsești

Dacă termenul „prebiotic” sună tehnic, explicația este simplă: sunt glucide cu lanț scurt, cunoscute ca fibre alimentare, pe care corpul nu le poate digera. Numai că aceste fibre sunt exact hrana bacteriilor bune din intestin.

Mihaela Bilic, medic nutriționist, a detaliat și alte surse care ajută microbiota:

„Ce înseamnă prebiotice? Sunt glucide cu lanț scurt cunoscute sub numele de fibre alimentare, o categorie de carbohidrați pe care nu îi putem digera, dar care hrănesc bacteriile benefice din intestin. Microbiota se hrănește cu liliacee și asteracee. Prazul și sparanghelul sunt liliacee, iar andivele și anghinarea sunt asteracee. Și alcoolii de zahăr de tipul xylitol, din guma de mestecat, au efect prebiotic”

Aici ai și un reper practic. Dacă vrei să susții digestia fără schimbări radicale, poți construi mai des mese în care să apară astfel de alimente: o salată de cartofi răciți, o porție de paste reci, andive, anghinare, praz sau sparanghel. Nu ca listă perfectă, ci ca opțiuni pe care să le rotești firesc.

Alimentele pe care merită să nu le mai privești cu frică

Una dintre cele mai utile idei din explicația ei este că bacteriile benefice din intestin se hrănesc tocmai cu fibre și carbohidrați, adică exact categoria de alimente eliminată adesea prima din diete. Dar nu toate fibrele au efect prebiotic și nu toți carbohidrații îngrașă la fel.

Mihaela Bilic rezumă foarte direct acest lucru:

„Alimente pe care nu le putem digera, dar ajung în colon unde sunt fermentate și descompuse de flora microbiană. Bacteriile benefice din intestin ‘se hrănesc’ cu fibre și carbohidrați, adică fix ce evităm noi în dietă de frică să nu ne îngrășăm! Nu toate fibrele au efect prebiotic și nu toți carbohidrații îngrașă! Aflați ce să mâncați ca să fie bine și pentru siluetă și pentru microbiotă!”

Dar partea cea mai liniștitoare este alta: nu ai nevoie de măsuri drastice ca să faci o alegere mai bună. Poți începe de la ceva foarte simplu, chiar din frigiderul tău. Fierbi cartofii, orezul sau pastele, le lași să se răcească și le transformi în salată sau garnitură rece. Iar bananele verzi intră și ele pe lista alimentelor care aduc amidon rezistent.

Informațiile publicate nu precizează cantități recomandate, timpul exact de răcire sau eventuale efecte secundare. Ce spun clar este mecanismul: prin răcire, amidonul devine rezistent la digestie, are efect prebiotic și alimentele respective îngrașă mai puțin decât atunci când sunt consumate calde.

Dacă vrei un prim pas ușor, încearcă data viitoare o salată de cartofi, o salată de paste sau o porție de orez rece. Uneori, o schimbare mică de preparare valorează mai mult decât o listă lungă de interdicții.