Studiul „Clinical Walking Speed, Free-Living Walking Cadence, and All-Cause Mortality”, semnat de R. Haddadj, I. M. Danilevicz, A. V. Rowlands și colaboratori și publicat la 23 octombrie 2026 în JAMA Network Open (2026;9(10):e2640122; DOI: 10.1001/jamanetworkopen.2026.40122), a găsit o legătură între mersul mai rapid și un risc mai mic de deces la adulți mai în vârstă din Marea Britanie. Ritmul de mers poate oferi un indiciu despre sănătate, dar nu poate spune cât va trăi o anumită persoană.

Cercetătorii au analizat 4.067 de oameni, cu vârsta medie de 69,3 ani. În aproape 12 ani de urmărire, 739 au murit, adică 18,2% dintre participanți. Studiul nu arată că grăbirea pasului ar fi prevenit vreunul dintre aceste decese.

Măsurătorile mersului provin din anii 2012-2013, iar cercetătorii au urmărit decesele până la 19 august 2024. Rezultatele privesc un grup de adulți mai în vârstă, nu oferă o predicție pentru oameni de orice vârstă.

Cum a fost măsurat mersul

La test, fiecare participant a mers de trei ori, în ritmul său obișnuit, pe o distanță de 2,44 metri. Cercetătorii au folosit media celor trei rezultate pentru a calcula viteza. Persoanele care foloseau de obicei un baston l-au putut folosi și la test.

Separat, participanții au purtat timp de nouă zile consecutive un accelerometru GENEActiv la încheietura mâinii nondominante; cercetătorii au calculat cadența în ferestre de 10 secunde și au folosit mediana și percentila 95 în analiză. Din datele lui, cercetătorii au estimat cadența, adică numărul de pași pe minut în viața de zi cu zi. Acest număr nu este același lucru cu viteza măsurată pe traseul scurt.

În studiul publicat în JAMA Network Open, mersul mai rapid a fost legat de un risc mai mic de deces chiar și după ce cercetătorii au ținut seama de alți factori de sănătate și de stil de viață. Pentru fiecare dintre cele trei măsuri, ei au comparat creșteri calculate statistic, nu o anumită creștere în metri pe secundă sau în pași pe minut:

  • Viteza la test: raportul statistic al riscului în timp a fost 0,77, cu o marjă de incertitudine între 0,71 și 0,84.
  • Numărul obișnuit de pași pe minut: raportul a fost 0,83, cu o marjă între 0,77 și 0,90.
  • Numărul de pași pe minut în momentele de mers mai alert: raportul a fost 0,82, cu o marjă între 0,75 și 0,89.

De ce rezultatul nu prezice durata vieții

Un raport sub 1 arată că, în grupul studiat, măsurile mai mari ale mersului au fost legate de un risc mai mic în timpul urmăririi. Nu arată ce se întâmplă cu un om dacă începe să meargă mai repede. Cercetătorii nu au împărțit cele 739 de decese în grupe de viteză, astfel că rezultatele nu pot fi transformate într-un risc personal pentru cineva care merge într-un anumit ritm.

Autorii arată și că participanții analizați erau, în general, mai sănătoși decât grupul mai larg din care proveneau. Disponibilitatea datelor de la accelerometru putea fi influențată de locul de rezidență, de contraindicațiile la purtare, de lipsa consimțământului și de perioadele în care aparatul nu a fost purtat. În plus, nu există o metodă unică pentru a calcula pașii pe minut din datele aparatului purtat la încheietură. Cercetătorii nu au avut nici un alt grup pe care să verifice separat cât de bine se potrivesc rezultatele.

Ce poate însemna o încetinire a mersului

O persoană care observă că merge mai încet decât înainte nu poate afla cauza din acest studiu. Potrivit Merck Manual, medicul poate întreba când a început schimbarea și cum a evoluat, poate observa mersul și poate verifica forța picioarelor, echilibrul și felul în care funcționează mușchii și nervii. În unele cazuri, medicul decide că sunt necesare și alte investigații, inclusiv imagistice; evaluarea poate include și măsurarea vitezei pe o distanță fixă.

Institutul public britanic NICE arată, în recomandările sale privind evaluarea fragilității, că medicii pot observa și informal viteza mersului, pe lângă testele făcute în cabinet, și menționează testul Timed Up and Go pentru evaluarea în ambulatoriu. Aceasta este o cale de a căuta o problemă de sănătate, nu un test care prezice anii rămași de trăit. Autorii noului studiu cer verificarea rezultatelor și în alte grupuri de oameni, fără să anunțe o dată pentru o nouă cercetare.

Fotografia de mai sus este o imagine ilustrativă, dintr-o bancă de imagini.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Pirochim Victoria ar putea plăti penalități dacă întârzie plățile pentru fabrica de pulberiDolce SportGaël Monfils a fost omagiat la Paris după 22 de ani de tenis profesionist. Ultimul său meci a fost la US OpenGetPonyCamioanele de distribuție urbană au ratat distincția pentru siguranță în oraș la trei din șapte modele testateBravonetJohn Leeson, actorul care i-a dat voce lui K9 din „Doctor Who”, a murit la 83 de aniLylaCum îți alegi mesele și mișcarea la menopauză fără o dietă drasticăFinanciarulStart-Up Nation are 11.417 locuri la cursurile gratuite pentru cei între 18 și 29 de ani