Mâncatul seara târziu se asociază cu un risc de boli ale ficatului cu până la 30% mai mare

Publicat: 15 octombrie 2026, 16:06Actualizat: 15 octombrie 2026, 16:06

Persoanele care mâncau regulat după cină sau după ora de culcare aveau un risc de boală hepatică mai mare cu 20%-30% decât cele care evitau acest obicei, într-o analiză pe aproape 200.000 de participanți. Rezultatul arată o asociere, fără să dovedească faptul că ora mesei provoacă boala sau că mutarea meselor mai devreme o previne.

Cercetarea a fost realizată de o echipă de la Oregon Health & Science University (OHSU) și publicată în 2026 în revista Clinical Gastroenterology and Hepatology, potrivit ScienceDaily. Afecțiunile urmărite au inclus boala hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice, cunoscută drept boala ficatului gras, și ciroza, o afecțiune în care ficatul prezintă cicatrizare extinsă.

Analiza este observațională: cercetătorii au urmărit legături între obiceiuri și îmbolnăviri, fără să testeze direct efectul schimbării orelor de masă. Participanții și-au descris singuri alimentația, rutina zilnică și alți factori de stil de viață, iar informațiile despre momentul meselor au fost relativ generale. Alți factori ar putea explica asocierea observată.

Datele au provenit din trei cercetări naționale de amploare:

Nurses’ Health Study;
Nurses’ Health Study II;
Health Professionals Follow-up Study.

Echipa a grupat participanții după momentele în care obișnuiau să mănânce și a comparat aceste tipare cu raportările de ficat gras și ciroză.

„Câteva studii au sugerat această idee, dar aceasta este printre primele analize pe termen lung care fac explicit legătura cu boala ficatului gras”, a explicat Robert Wilechansky, autorul principal al studiului și medic hepatolog la OHSU, specializat în transplant hepatic, în prezentarea cercetării realizată de universitate.

Studii anterioare asociaseră deja mâncatul târziu cu obezitatea și problemele cardiovasculare. Noua analiză a urmărit dacă există o legătură și cu afecțiunile ficatului.

Boala ficatului gras afectează până la 30% din populația Statelor Unite. Ea apare prin acumularea unui exces de grăsime în ficat și poate evolua către inflamație, leziuni hepatice și, ulterior, ciroză.

„Este important să ne amintim că, dintre persoanele care au dezvoltat boala ficatului gras, doar o mică parte dezvoltă forme grave ale afecțiunii, precum ciroza hepatică”, a precizat Wilechansky.

Ceasul biologic ar putea explica legătura cu mesele târzii

Una dintre explicațiile propuse de cercetători privește ritmurile circadiene, procesele biologice interne care reglează somnul, metabolismul și alte funcții într-un ciclu de aproximativ 24 de ore. Ficatul este deosebit de sensibil la aceste ritmuri.

Ficatul procesează nutrienții, contribuie la reglarea glicemiei și gestionează felul în care corpul stochează și folosește energia. Mâncatul atunci când organismul se pregătește biologic pentru somn ar putea perturba unele dintre aceste procese. Aceasta este o posibilă explicație, nu un mecanism demonstrat de analiza actuală.

Interesul lui Wilechansky pentru subiect a pornit parțial de la cercetările despre persoanele care lucrează noaptea. Cele al căror program intră în conflict cu ciclul natural de somn și veghe au rate mai mari de obezitate și boli cardiovasculare. De aici, întrebarea dacă orele neregulate de masă ar putea contribui și la probleme metabolice care afectează ficatul.

„Observăm în mod repetat că momentul în care au loc anumite comportamente, fie că este vorba de somn, alimentație sau exercițiu fizic, contează cu adevărat”, a declarat Andrew McHill, coautor al studiului și profesor asociat la OHSU, specializat în fiziologia somnului și a ritmului circadian, în prezentarea cercetării realizată de universitate.

McHill a explicat că, în cercetările echipei, alimentația în timpul nopții, când ceasul biologic favorizează somnul, a redus eficiența cu care organismul metabolizează alimentele. Potrivit lui, acest lucru poate contribui în timp la obezitate, diabet și afectarea sănătății ficatului. Experimente anterioare pe animale au identificat, de asemenea, ficatul printre organele vulnerabile la perturbarea relației dintre alimentație și somn.

Cercetătorii sunt interesați de posibilitatea schimbării orelor de masă fără modificarea compoziției alimentației. Pentru unele persoane, ajustarea programului ar putea fi mai ușoară decât schimbarea substanțială a dietei.

Dacă vrei să iei în calcul această idee pentru programul tău, sugestia autorului principal rămâne formulată cu prudență: „Chiar și așa, concluzia principală este că limitarea aportului caloric la o perioadă care se încheie cu câteva ore înainte de culcare ar putea fi benefică”, a adăugat Wilechansky.

Testarea directă a acestei posibilități este următorul pas. Wilechansky participă la un studiu clinic OHSU care recrutează persoane cu ficat gras. Echipa va monitoriza direct orele de masă și va evalua dacă mutarea alimentației mai devreme produce îmbunătățiri măsurabile. Pentru moment, sugestia privind programul meselor rămâne o posibilitate de cercetat, nu o metodă dovedită de prevenire a bolii hepatice.

Alături de Wilechansky și McHill, echipa îi include pe Kevin Casey, Andrew Chan și Tracey Simon, de la Massachusetts General Hospital din Boston. Cercetarea a fost susținută de American Association of the Study of Liver Diseases Foundation, prin finanțarea CTORA24-179910.