Dacă tușești de opt săptămâni sau mai mult, ai nevoie de evaluare medicală pentru stabilirea cauzei și a tratamentului. Dacă nu ai simptome, dar ai un risc crescut de cancer pulmonar, poți discuta cu medicul despre screening, adică investigarea plămânilor înainte de apariția manifestărilor bolii.

  • 4 săptămâni este pragul pentru definirea tusei cronice la copii, pentru care este recomandat consultul pediatric.
  • 50-80 de ani este intervalul de vârstă inclus, în general, în programele internaționale de screening pulmonar.
  • 20 pachete-an reprezintă expunerea minimă la fumat folosită în criteriile internaționale prezentate de Spitalul Monza.
  • Mai puțin de 15 ani de la renunțarea la fumat este criteriul menționat pentru foștii fumători.
  • 6 sau 12 luni sunt intervalele la care nodulii foarte mici pot fi reevaluați imagistic, în funcție de conduita medicală stabilită.

Simptomele asociate tusei contează la consultație

Pragul de durată definește tusea cronică; recomandarea medicală este să abordezi prompt simptomele respiratorii, nu să aștepți împlinirea lui. MedLife recomandă evaluarea cauzei, iar pentru copii, consultarea unui medic pediatru.

Pentru consultație, sunt relevante atât felul tusei, cât și manifestările care o însoțesc:

  • Tusea uscată persistă fără să producă mucus.
  • Tusea productivă aduce mucus sau flegmă și poate apărea în bronșita cronică, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) ori bronșiectazie.
  • Tusea cu șuierat poate indica astm sau BPOC.
  • Tusea predominant nocturnă poate fi asociată cu astmul, scurgerea mucusului în spatele gâtului sau boala de reflux gastroesofagian.
  • Tusea cu sânge ori mucus cu tentă de sânge poate semnala afecțiuni grave, inclusiv tuberculoză, bronșiectazie sau cancer pulmonar, și justifică evaluarea medicală.
  • Pe lângă tusea persistentă și producția de spută, pot apărea dificultăți de respirație, respirație șuierătoare, durere sau disconfort în piept, oboseală, răgușeală și durere în gât.
  • Arsurile în piept sau gât și gustul acid în gură pot însoți refluxul gastroesofagian.
  • Senzația de mucus care curge în spatele gâtului, numită picurare postnazală, și nasul înfundat pot însoți tusea. Scurgerea mucusului poate duce la nevoia frecventă de a-ți drege glasul.

Aceste manifestări nu stabilesc singure diagnosticul. Cauzele posibile includ astmul, bronșita cronică, infecții precum tuberculoza și tusea convulsivă sau infecțiile repetate ale căilor respiratorii superioare. Bolile pulmonare interstițiale, care produc cicatrizarea țesutului pulmonar, pot provoca o tuse seacă persistentă.

Refluxul gastroesofagian, fumatul, poluanții, vaporii chimici, praful, rinita alergică, sinuzita și unele medicamente pot contribui, de asemenea, la tuse. Insuficiența cardiacă și cancerul pulmonar se află printre celelalte cauze posibile care trebuie diferențiate medical.

Medicul alege investigațiile după istoricul tău medical

Evaluarea începe cu istoricul medical și examinarea fizică. Sunt relevante expunerea la fumat, inclusiv pasiv, contactul profesional cu praf sau substanțe chimice, afecțiunile respiratorii și digestive, alergiile și medicamentele folosite.

În funcție de situație, medicul poate utiliza radiografia toracică, spirometria, care evaluează funcția respiratorie, tomografia computerizată, testarea alergiilor, bronhoscopia sau analiza sputei. Investigațiile posibile includ și monitorizarea acidității gastroesofagiene, endoscopia superioară, testul de provocare cu metacolină și ecocardiograma. Alegerea lor urmărește identificarea cauzei, nu aplicarea aceleiași liste de teste fiecărei persoane.

Tratamentul se stabilește în funcție de diagnosticul găsit. Pentru infecțiile bacteriene pot fi folosite antibiotice, iar pentru unele infecții virale, antivirale, dacă sunt indicate. Astmul, BPOC, refluxul sau alergiile au tratamente diferite; ajustarea medicamentelor care pot contribui la tuse face parte tot din evaluarea medicală.

În recomandările MedLife pentru îngrijire și prevenție intră hidratarea, evitarea fumatului și a iritanților, reducerea alergenilor din locuință și gestionarea astmului, alergiilor ori refluxului. Pentru reflux sunt menționate evitarea meselor înainte de culcare și ridicarea capului patului. Controalele regulate și tratarea timpurie a simptomelor respiratorii completează aceste măsuri.

Screeningul se adresează persoanelor fără simptome

Dacă ai deja manifestări respiratorii, pasul este evaluarea lor medicală. Screeningul pulmonar are alt scop: căutarea leziunilor la persoane fără simptome, selectate în funcție de risc.

„Cancerul pulmonar poate evolua mult timp fără simptome, iar atunci când apar manifestările clinice, boala este adesea deja într-un stadiu avansat. Tocmai de aceea, screeningul este important: ne oferă șansa de a identifica leziuni pulmonare mici, în fereastra de oportunitate, respectiv, într-un moment în care pacientul poate avea mai multe opțiuni terapeutice și șanse de vindecare”, explică dr. Ofelia Niță, medic primar radiologie și imagistică medicală MONZA ARES, în explicațiile medicale ale Spitalului Monza despre screeningul pulmonar.

Tomografia computerizată cu doză redusă de radiații (LDCT) este metoda validată pentru screeningul cancerului pulmonar. Studiul National Lung Screening Trial, ale cărui rezultate au fost publicate în Statele Unite în 2011, a arătat că examinarea periodică prin această metodă poate reduce riscul de deces prin cancer pulmonar cu 20% față de radiografia pulmonară.

Studiul european NELSON a confirmat beneficiul și a introdus evaluarea nodulilor prin măsurarea volumului, pentru urmărirea lor în timp.

Expunerea la fumat se exprimă în pachete-an

Criteriile internaționale descrise de Spitalul Monza combină vârsta, istoricul de fumat și absența simptomelor. Sunt vizați fumătorii activi și foștii fumători care se încadrează în pragurile din caseta de mai sus. În evaluarea riscului contează și expunerea profesională prelungită la noxe, precum și riscul genetic.

Indicatorul pachete-an se obține înmulțind numărul de pachete fumate zilnic cu numărul anilor de fumat. Ca exemplu orientativ de calcul, un pachet pe zi timp de 20 de ani înseamnă 20 pachete-an. Aceeași expunere rezultă din două pachete pe zi timp de 10 ani sau dintr-o jumătate de pachet pe zi timp de 40 de ani. Un pachet zilnic timp de 30 de ani înseamnă 30 pachete-an.

Aceste repere descriu selecția pentru screening din ghidurile internaționale. Pentru accesul în România, recomandarea și eligibilitatea se stabilesc individual, prin evaluarea medicului și în condițiile aplicabile serviciului medical.

Investigația durează câteva secunde și nu folosește contrast

Scanarea efectivă este neinvazivă și nu necesită substanță de contrast. Potrivit explicațiilor Spitalului Monza, doza de iradiere scade cu aproximativ 70-90% față de o tomografie toracică standard și ajunge sub 1,5 milisieverți, unitatea folosită pentru exprimarea dozei.

Examinarea poate identifica noduli foarte mici, greu sau imposibil de observat pe radiografia clasică. Aceasta din urmă oferă o imagine bidimensională, în care structurile anatomice se suprapun. Tomografia permite evaluarea tridimensională și măsurarea volumului nodulilor, utile pentru comparațiile ulterioare.

Metoda poate identifica și emfizemul pulmonar ori bronșiectaziile, asociate frecvent fumatului îndelungat. Nu este destinată evaluării mediastinului, oaselor sau vaselor de sânge; pentru aceste structuri se utilizează tomografia standard, cu sau fără contrast, în funcție de indicație.

„Nu orice examinare CT low-dose înseamnă automat o examinare utilă în screening. Important este ca doza redusă să fie susținută de o imagine pe care medicul se poate baza în diagnostic”, subliniază Ofelia Niță.

Un nodul descoperit nu înseamnă automat cancer

Peste 80% dintre nodulii identificați la screeningul inițial sunt benigni, potrivit Spitalului Monza. Cel mai frecvent, reprezintă modificări rămase după procese inflamatorii vindecate.

Interpretarea ține cont de dimensiunea, densitatea și forma nodulilor. Cei foarte mici pot rămâne sub observație, cu reevaluare imagistică pentru urmărirea evoluției volumului. Nodulii care cresc sau au caracteristici foarte suspecte sunt îndrumați către investigații suplimentare.

În funcție de rezultat, evaluarea poate continua cu un consult pneumologic, alte examinări imagistice, biopsie sau chirurgie toracică, în cadrul unei echipe multidisciplinare.

Recomandarea prin medicul de familie este o măsură anunțată

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a anunțat direcții pentru depistarea precoce a cancerului pulmonar în cadrul obiectivelor Planului Național de Prevenire și Combatere a Cancerului.

„Schimbăm paradigma în managementul cancerului bronhopulmonar. Iar LDCT recomandat de medicul de familie pentru persoanele la risc, va permite depistarea timpurie a bolii, în stadii în care șansele de vindecare sunt maxime”, a transmis Larisa Mezinu Bălan, vicepreședinta CNAS, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Aplicarea măsurii presupune stabilirea criteriilor medicale și a condițiilor concrete de acces. Dacă vrei să afli dacă investigația este potrivită pentru tine, discută cu medicul de familie sau cu medicul curant; recomandarea depinde de evaluarea individuală și de indicațiile medicale aplicabile.

În privința tratamentului oncologic, „Tratamentul cu Lutețiu permite ca terapia de vârf să fie accesibilă tuturor pacienților eligibili. Am confirmat pașii clari pe care CNAS îi face pentru introducerea și decontarea tratamentului, oferind o nouă șansă pacienților cu afecțiuni oncologice avansate”, a declarat Larisa Mezinu Bălan.

Terapia cu lutețiu folosește molecule care recunosc anumite ținte de pe celulele tumorale și transportă către ele o substanță radioactivă terapeutică. Lutețiul-177 este utilizat în anumite tipuri de tumori, în funcție de caracteristicile bolii și de eligibilitate. Decizia aparține echipei medicale, terapia nefiind potrivită pentru toate formele de cancer sau pentru fiecare pacient.

Datele despre infecții descriu contextul, nu diagnosticul tău

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), prin Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, a raportat 80.193 de cazuri de infecții respiratorii la nivel național în săptămâna 28 septembrie – 4 octombrie 2026. Totalul include gripă clinică, infecții acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS) și pneumonii.

Totalul cazurilor de infecții respiratorii a fost cu 0,1% peste cele 80.078 de cazuri din săptămâna similară a sezonului precedent și cu 11,9% peste media de 71.657 din sezoanele 2018-2026, excluzând sezoanele pandemice.

În același interval au fost raportate 210 cazuri de gripă clinică, față de 172 în perioada comparabilă a sezonului precedent, și șapte cazuri de infecții respiratorii acute severe (SARI). Laboratorul a confirmat un caz de gripă cu virus de tip A nesubtipat.

INSP a precizat că nu a fost comunicat niciun deces confirmat cu virus gripal în săptămâna 28 septembrie – 4 octombrie 2026.

„Supravegherea SARI a început în acest an cu șase săptămâni mai devreme decât în anii precedenți și va continua”, a precizat INSP în informarea privind intervalul analizat.

Până la 4 octombrie 2026, Registrul Electronic Național de Vaccinări înregistra 79.330 de vaccinări antigripale. Dintre acestea, 77.764 fuseseră făcute la persoane din grupele pentru care vaccinarea este compensată. În farmaciile comunitare autorizate fuseseră realizate 624 de vaccinări antigripale.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră