În România, expunerea îndelungată la particule fine din aer a fost asociată statistic cu 14.065 de decese premature în 2023, estimează Agenția Europeană de Mediu. Poluarea nu afectează doar plămânii: ea este și un factor de risc pentru bolile de inimă.

Cifra nu provine din certificate de deces și nu arată câți oameni au murit într-o anumită zi din cauza aerului. Ea măsoară impactul estimat asupra populației, la concentrații peste nivelul anual recomandat de Organizația Mondială a Sănătății, numită mai jos OMS.

Ce înseamnă cele 14.065 de decese estimate

Calculul pentru România privește expunerea pe termen lung la PM2,5, adică particule foarte mici din aer, la concentrații de peste 5 micrograme pe metru cub. Aceasta este valoarea anuală recomandată de OMS, nu un prag sub care riscul dispare.

Agenția arată că estimarea pentru 2023 are o marjă de nesiguranță: rezultatul calculului se poate situa între 10.736 și 15.687 de decese. Împărțirea cifrei centrale la zilele anului dă aproximativ 39 pe zi, dar nu înseamnă că au fost identificate zilnic 39 de persoane a căror cauză a decesului a fost poluarea.

Estimarea a fost publicată în 2025, pe baza datelor care ajung până în 2023. Setul de date al agenției, publicat la 5 decembrie 2025, acoperă anii 2005-2023.

Media poluării a scăzut, dar rămâne peste recomandarea OMS

Potrivit Agenției Europene de Mediu, în România, media anuală a particulelor PM2,5 a scăzut de la 17,2 micrograme pe metru cub în 2022 la 15,7 micrograme pe metru cub în 2023. Valoarea din 2023 rămâne de peste trei ori mai mare decât recomandarea anuală a OMS, de 5 micrograme pe metru cub.

Este o medie pentru țară, nu concentrația respirată de fiecare om sau valoarea din fiecare oraș. Pentru locul în care se află o persoană contează măsurătorile locale și momentul în care sunt făcute.

Pe o perioadă mai lungă, agenția a estimat pentru România o scădere de 66,9% a ratei deceselor asociate expunerii la PM2,5 peste recomandarea OMS. Rata a coborât de la 327 în 2005 la 108,4 în 2023, la fiecare 100.000 de locuitori de cel puțin 30 de ani. La nivelul Uniunii Europene, numărul deceselor premature estimate prin aceeași comparație a scăzut cu 57% între 2005 și 2023; aici este vorba despre un număr total, nu despre rata folosită pentru România.

De ce aerul poluat poate afecta și inima

Particulele PM2,5 pot pătrunde adânc în plămâni și pot ajunge în sânge. Agenția Europeană de Mediu include boala în care inima nu mai primește suficient sânge printre efectele pentru care estimează îmbolnăviri și decese asociate acestor particule la adulții de cel puțin 25 de ani. Numele medical este boală cardiacă ischemică.

OMS consideră poluarea aerului un factor de risc pentru această boală și pentru accidentul vascular cerebral, numit și atac cerebral. Încălzirea locuințelor prin arderea combustibililor solizi, industria și transportul se numără printre sursele particulelor fine.

În studiile analizate de OMS, filtrele portabile au redus cu 40-82% cantitatea de PM2,5 din aerul interior. Această măsurătoare nu arată cât scade riscul de boală al unei persoane. OMS nu recomandă filtrele portabile ca măsură generală de sănătate publică. OMS nu recomandă măștile speciale de filtrare ca măsură generală pentru populație, deoarece dovezile despre folosirea lor în viața de zi cu zi sunt limitate.

Cum poate fi urmărit aerul din apropiere

Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului afișează măsurători de la peste 100 de stații din România. Valorile sunt actualizate orar și urmează să fie verificate și confirmate.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră