Când copilul are kilograme în plus, ce îl ajută cu adevărat fără să-i rănească relația cu mâncarea

Publicat: 26 iunie 2026, 07:12Actualizat: 27 iunie 2026, 10:04

Medicul nutriționist Mihaela Bilic atrage atenția că, atunci când copiii se confruntă cu excesul de greutate, soluția nu este dieta clasică, cu restricții și porții drastic reduse. Este necesară o modificare a felului în care întreaga familie mănâncă și trăiește. Această abordare influențează nu doar greutatea, ci și creșterea, dezvoltarea creierului și relația copilului cu alimentația, pe termen lung.

Concret, un copil nu ar trebui transformat în „pacientul” casei, în timp ce adulții și frații își mențin vechile obiceiuri. Mihaela Bilic afirmă răspicat: „Copiii nu au voie la cură de slăbire.” Dacă o masă sănătoasă este destinată doar copilului, acesta va percepe rapid situația ca pe o pedeapsă, nu ca pe un sprijin.

Restricția alimentară poate face mai mult rău

Părinții privesc cu îngrijorare greutatea copiilor, mai ales în contextul sedentarismului, al timpului petrecut în fața ecranelor și al consumului facil de produse ultraprocesate. Însă, copilăria nu este momentul pentru înfometare sau liste lungi de interdicții.

Mihaela Bilic explică faptul că această perioadă este una de creștere și dezvoltare, iar restricțiile alimentare pot cauza mai multe probleme decât rezolvă. Organismul în dezvoltare are nevoie de toți nutrienții esențiali pentru creștere, pentru dezvoltarea creierului și pentru activitatea fizică zilnică. Eliminarea unor categorii întregi de alimente sau reducerea drastică a porțiilor poate duce la carențe și poate afecta dezvoltarea normală.

Pentru dumneavoastră, ideea utilă este simplă: începeți cu rutina, nu cu interdicția. Organizați mesele, nu vă lăsați ghidați de frică.

Ce se schimbă când întreaga familie adoptă alte obiceiuri alimentare

O mare greșeală, subliniază medicul, este să-i cereți doar copilului să se schimbe. Dacă restul familiei mănâncă dulciuri pe canapea, ronțăie în fața televizorului și ține gustările la îndemână, copilul va înțelege că doar el „are o problemă”. Acesta este punctul de plecare al unei relații nesănătoase cu alimentația.

Schimbările au mai multe șanse de reușită când sunt adoptate la nivelul întregii familii. Aceasta înseamnă mese regulate, porții adaptate vârstei, mai puține produse ultraprocesate și mai multă mișcare pentru toți, nu doar pentru cel mic. Copiii învață, în primul rând, imitându-și părinții. Dacă observă zilnic echilibru, îl preiau în timp, fără să se simtă pedepsiți.

Însă echilibrul nu înseamnă perfecțiune. Nu există alimente complet interzise, subliniază Mihaela Bilic. Interdicțiile totale pot avea efectul invers: copilul va dori și mai mult exact acel aliment și poate ajunge să-l caute pe ascuns sau să-l mănânce compulsiv atunci când are ocazia.

Programul meselor contează mai mult decât eticheta de „aliment bun”

Dacă doriți un pas concret, începeți de aici: trei mese principale și una sau două gustări bine alese sunt suficiente pentru majoritatea copiilor sănătoși. Comparativ cu ronțăitul continuu de pe parcursul zilei, această structură îl ajută pe copil să recunoască mai bine foamea și sațietatea și reduce mâncatul „din plictiseală”.

Mesele ar trebui luate într-un mediu liniștit, fără telefoane, tablete sau televizor. Este un detaliu mic, dar schimbă mult. Un copil care mănâncă uitându-se la ecran este mai puțin atent la senzația de foame și la momentul în care s-a săturat. Aceasta se leagă și de problema timpului petrecut pe telefon. Cu atât mai util este ca masa să rămână un spațiu fără ecrane.

Potrivit CSID, Mihaela Bilic recomandă educația alimentară și moderația încă din primii ani de viață, nu împărțirea rigidă între alimente „permise” și „interzise”. Pentru pofta de dulce, ideea practică nu este să spuneți „niciodată”, ci să evitați consumul permanent de gustări bogate în zahăr și grăsimi și să păstrați un cadru clar al meselor și gustărilor. Copilul se liniștește mai ușor când știe că există un moment pentru gustare, nu când trăiește între interdicție și negociere.

Nici variantele degresate nu sunt soluția

Un alt reflex frecvent este alegerea produselor degresate, din ideea că sunt „mai ușoare”. Mihaela Bilic spune că ele nu sunt mai potrivite pentru copii. Organismul în creștere are nevoie de un aport suficient de grăsimi sănătoase, esențiale pentru dezvoltarea sistemului nervos și pentru absorbția vitaminelor.

Dar asta nu înseamnă exces. Înseamnă porții potrivite vârstei și mese echilibrate, nu variante sărace în nutrienți doar pentru că par a fi „de dietă”. Pentru multe mame, acesta este un punct care schimbă perspectiva: scopul nu este să faceți mâncarea cât mai „light”, ci suficient de hrănitoare și bine integrată în programul zilei.

Mișcarea zilnică face parte din soluție, nu din pedeapsă

Activitatea fizică zilnică este esențială pentru menținerea unei greutăți normale în copilărie. Ajută la dezvoltarea armonioasă, formează obiceiuri sănătoase și reduce, firesc, din timpul petrecut în fața ecranelor. Nu este necesar să începeți totul cu un sport organizat. Important este ca mișcarea să existe zilnic și să nu fie prezentată ca o corecție pentru ce a mâncat copilul.

Și aici funcționează puterea exemplului. Dacă întreaga familie iese mai des la plimbare, alege jocuri active sau petrece mai puțin timp în fața ecranelor, copilul nu mai simte că el este „pus la treabă”, ci că face parte dintr-un ritm firesc al casei.

„Soluția nu este înfometarea, ci schimbarea obiceiurilor alimentare ale întregii familii.”

Dacă simțiți că trebuie schimbat ceva, începeți cu un lucru mic chiar de azi: stabiliți masa de seară fără televizor și fără telefon, la aceeași oră pentru toți. Este unul dintre cele mai simple moduri prin care puneți ordine în alimentație fără să puneți presiune pe copil.