Valea Cernei – Domogled pe urmele lui Hercule

Valea Cernei – Domogled pe urmele lui Hercule

Românii i-au spus „Hercule“ şi istorici ai vremii i-au consemnat trecerea prin bazinul Văii Cernei într-unul din drumurile sale spre Pontul Euxin. Călătorind prin aceste locuri, după ce ucisese balaurul de la Cheile Corcoaiei, în apropiere de cascadă Scărişoara, eroul elen s-a scăldat în minunatele izvoare termale ce aveau să formeze, începând cu secolul al ÎI-lea după Hristos, celebra staţiune Băile Herculane. Dar toată această poveste este doar un mit, singurul adevăr cert fiind încrustat în incredibilele forme de relief modelate cu dărnicie de natură sălbatica în partea de vest a Carpaţilor Meridionali.

Constituit pentru întâia oară în 1932 ca rezervație floristică și peisagistică, Muntele Domogled a fost înglobat la începutul anilor ’90, alături de un întreg bazin hidrografic, în structura Parcului Național Domogled – Valea Cernei. Su­prafața parcului măsoară peste 60.000 de hectare, reprezentând, prin bio­­­diversitate, o rezervație floristică și faunistică unică în întreaga lume.

Cascade și peșteri

Nu doar surprinzătoarele forme de viață sau vegetația multicoloră atrag turiștii, ci și calitățile speologice ale celor peste 700 de peșteri și avene din zonă. Topolnița, cu peste 10 km de galerii exploatate, este a doua peșteră din țară ca mărime. În mare parte, toate aceste avene imită climatul tro­pical de‑a lungul unui relief dispus în trepte diferite de temperatură. Astfel, în Peștera lui Adam, care nu este deschisă traficului turistic, s‑au format, ca urmare a prezenței co­loniilor de lilieci și a faunei dezvoltate în guano, condiții de oază tropicală.

Pe unul din vârfurile stâncoase ce înconjoară Băile Herculane se află Crucea Albă, un important punct turistic aflat la 500 metri altitudine, de unde poate fi admirată o superbă pa­noramă a întregii stațiuni. Toate aceste obiective fac din întreaga Vale a Cernei un minunat loc de agrement. 

Euscorpius ­carpathicus

Scorpionul carpatin, singura arahnidă de acest tip din România, poate fi întâlnit în sudul Banatului, îndeosebi în zonele calcaroase de munte. Cu o lungime care nu depă­șește 4 centimetri, acest scorpion are o mușcătură inofensivă, similară celei de viespe. Coloritul este de obicei brun închis, uneori cu tente roșcate sau gălbui.