Unele cereale vândute în România depășesc 58% zahăr. Cum citești valorile de pe ambalaj

Publicat: 14 octombrie 2026, 22:55Actualizat: 14 octombrie 2026, 22:55

Cerealele pentru micul dejun vândute în România aveau în medie 19 g de zaharuri la 100 g de produs, față de media de 16,7 g în comparația celor 15 țări cu date colectate cel mai recent, în 2021-2022. Cele 16 țări menționate mai jos apar într-o altă comparație, între prima și ultima colectare. Pentru produsul pe care îl pui în coș, însă, contează valoarea de pe etichetă: în aceeași categorie există diferențe mari între rețete.

În oferta de cereale din România, diferențele mergeau de la opțiuni fără zahăr adăugat până la produse de tip desert cu peste 58% zahăr.

Analiza JRC prezentată de Economica.net a urmărit oferta de alimente preambalate din 21 de state membre, inclusiv România, în perioada 2016-2023. Scopul a fost să vadă dacă producătorii își schimbă rețetele pentru a îmbunătăți conținutul de nutrienți, adică de zaharuri, grăsimi, sare, fibre și proteine.

Au fost urmărite cinci categorii:

Cereale pentru micul dejun.
Pâine și alte produse de panificație.
Lactate proaspete și deserturi.
Preparate din carne, mezeluri și produse similare.
Băuturi răcoritoare.

Între țări, dar și între produsele aceleiași categorii, cercetătorii au găsit variații mari. Uneori, scăderea zaharurilor a venit împreună cu o creștere a grăsimilor sau a sării. Când compari două ambalaje, citește aceste valori împreună, raportate la aceeași cantitate de produs, 100 g.

JRC consideră reformularea, adică schimbarea rețetelor pentru un profil nutrițional mai bun, printre măsurile eficiente în raport cu costurile pentru reducerea dietelor nesănătoase. Datele descriu oferta analizată în anii respectivi; media unei categorii nu este valoarea fiecărui produs de pe raft.

Mai puțin zahăr poate veni împreună cu mai multă sare sau grăsime

Aici, verificarea mai multor rânduri din tabelul nutrițional te ajută să vezi ce s-a schimbat în rețetă.

Mediana zaharurilor era de 7,1 g/100 g, mai redusă decât în majoritatea statelor din vestul și nordul Europei. Mediana este valoarea din mijlocul produselor ordonate după conținut, nu media lor. În oferta românească existau însă și deserturi cu 25-37 g de zaharuri la 100 g.

Pentru întreaga categorie, media europeană era de 11,0 g/100 g, cu valori între 6,4 g în Croația și 13,3 g în Belgia. Portugalia avea cel mai larg interval al produselor, de la 0 la 50,0 g/100 g.

Despre evoluția acestei categorii, analiștii JRC au precizat în studiu: „Există o tendință generală de scădere a conținutului de zaharuri totale în lactatele proaspete și deserturi. Unsprezece din 15 țări au redus conținutul de zaharuri totale între primul și ultimul lor punct de colectare a datelor, cu cea mai mare scădere observată în Bulgaria (de la 12,5 g în 2020 la 8,3 g în 2022), iar cea mai mică scădere în Franța (de la 13,3 g în 2008 la 12,3 g în 2017)”.

În România, media zaharurilor din lactatele proaspete și deserturi a scăzut cu aproximativ 2,1 g/100 g între 2020 și 2022.

În același interval, media sării a crescut cu 0,03 g/100 g, ajungând la 0,16 g/100 g în 2022. Aceasta era cea mai mare valoare din eșantionul recent de 14 țări care colectaseră date în perioada 2021-2023.

În comparația pentru întreaga perioadă, media europeană a sării era de 0,13 g/100 g, între 0,10 g în Malta și 0,18 g în Belgia. Separat de aceste medii, aproximativ 50% dintre produsele analizate în România aveau între 0,09 și 0,14 g sare/100 g.

Creșterea sării a fost observată în 10 din 15 țări între prima și ultima colectare. Cea mai mare creștere a fost în Slovenia, de la 0,11 g/100 g în 2020 la 0,15 g/100 g în 2022, iar cea mai mică în Belgia, de la 0,15 g/100 g în 2018 la 0,16 g/100 g în 2022.

La grăsimile totale, aproximativ jumătate dintre lactatele și deserturile analizate în România aveau 1,9-3,9 g/100 g. Mediana era de aproximativ 3,0 g/100 g, apropiată de valorile din Polonia, Austria, Germania și Ungaria.

Media europeană a grăsimilor totale era de 4,3 g/100 g, de la 1,7 g în Malta până la 6,4 g în Belgia și Estonia. În România, media nu s-a modificat între 2020 și 2022, deși tendința generală a categoriei era de creștere.

Grăsimile totale au crescut în 7 din 15 țări. Cea mai mare creștere a fost raportată în Ungaria, de la 1,2 g/100 g în 2018 la 3,8 g/100 g în 2022, iar cea mai mică în Slovenia, de la 4,0 g/100 g în 2020 la 5,3 g/100 g în 2022.

Grăsimile saturate au avut o evoluție diferită în România: conținutul a crescut cu aproximativ 0,5 g/100 g între 2020 și 2022. Mediana era de aproximativ 1,8 g/100 g, similară cu valorile din Germania, Bulgaria și Italia, iar circa jumătate dintre produsele locale aveau între 1,2 și 2,5 g/100 g.

La nivel european, media grăsimilor saturate din această categorie era de 2,7 g/100 g, între 1 g în Malta și 4 g în Estonia. Tendința generală era tot de creștere.

Fibrele aveau valori mici: aproximativ 50% dintre lactatele proaspete și deserturile analizate în România conțineau 0,0-1,0 g/100 g. Valoarea urmărită în timp a coborât de la 0,62 g/100 g în 2020 la 0,51 g/100 g în 2022. Media europeană era de 0,5 g/100 g, între 0,1 g în Ungaria și 1,4 g în Estonia.

La proteine, jumătate dintre produsele românești se concentrau între 3,1 și 4,0 g/100 g, cu o mediană de aproximativ 3,4 g/100 g. Aceasta era apropiată de media europeană a categoriei și de valorile din Austria, Germania și Polonia.

Cantitatea de proteine a crescut în timp, în acord cu tendința piețelor din regiune. Oferta păstra un nucleu de produse tradiționale, dar includea și extinderea gamelor cu un conținut ridicat de proteine.

La cerealele pentru micul dejun, diferențele dintre produse erau și mai largi. În România, oferta mergea de la variante fără zahăr adăugat la produse de tip desert cu peste 58% zahăr. Estonia avea cea mai largă varietate, cu 0-68% zahăr, iar Croația cea mai restrânsă, cu 0-33 g zahăr/100 g.

În comparația recentă, cu date colectate în 2021-2022, Danemarca avea cea mai mică medie a zaharurilor, 14,6 g/100 g. Pentru întreaga perioadă analizată, media europeană a cerealelor era de 15,8 g/100 g, între 10,5 g în Finlanda și 25,1 g în Lituania.

Despre schimbarea rețetelor cerealelor, JRC a precizat în studiu: „Există o tendință generală de scădere a conținutului de zaharuri totale în cerealele pentru micul dejun în majoritatea țărilor”.

Între prima și ultima colectare, 15 din 16 țări au redus zaharurile totale. Seria pentru România arată o scădere de la 18,0 g/100 g în 2016 la 16,5 g/100 g în 2022, o reducere de 1,5 g/100 g.

Cea mai mare scădere a fost în Bulgaria, de la 26,2 g/100 g în 2020 la 17,1 g/100 g în 2022. Cea mai mică a fost în Belgia, de la 18,2 g/100 g în 2018 la 17,5 g/100 g în 2022. În Danemarca, nivelul a rămas stabil între 2020 și 2022.

Pentru grăsimile totale din cereale, media europeană era de 8,9 g/100 g, între 3,8 g în Regatul Unit și 10,8 g în Germania. În România, mediana era de aproximativ 5 g/100 g, sub această medie, dar produsele identificate aveau între 2,5 și 38 g/100 g.

Evoluția în timp arată că 10 din 16 țări au crescut conținutul de grăsimi totale între prima și ultima colectare. Cea mai mare creștere a fost în Portugalia, de la 4,4 g/100 g în 2020 la 8,4 g/100 g în 2022. Cea mai mică a fost în Estonia, de la 7,2 g/100 g în 2018 la 7,9 g/100 g în 2022.

În România, Belgia și Irlanda, conținutul a rămas relativ stabil, la aproximativ 9 g/100 g. Scăderi au fost observate în Danemarca, de la 10,8 g/100 g în 2020 la 8,3 g/100 g în 2022, în Franța, de la 8,3 g/100 g în 2008 la 7,0 g/100 g în 2018, și în Austria, de la 9,6 g/100 g în 2016 la 9,1 g/100 g în 2022.

La primele colectări, 6 din 16 țări aveau sub 7 g grăsimi totale/100 g. În cele 15 țări cu date recente din 2021-2022, media era de 8,8 g/100 g, între 7,9 g în Estonia și 9,8 g în Slovenia.

Grăsimile saturate din cereale aveau o medie europeană de 2,4 g/100 g, între 1 g în Regatul Unit și 3 g în Germania, cu o tendință generală de creștere. În România, mediana era de aproximativ 1,2 g/100 g.

Distribuția obișnuită a valorilor produselor românești pornea de aproape 0 și ajungea la aproximativ 8,4 g grăsimi saturate/100 g, dar maximul absolut identificat era de 15 g/100 g. În seria urmărită în timp, conținutul a scăzut de la 3,3 g/100 g în 2016 la 2,8 g/100 g în 2022.

La sare, media cerealelor din analiza europeană era de 0,38 g/100 g, între 0,22 g în Germania și 0,71 g în Lituania. În România, mediana era de aproximativ 0,25 g/100 g, față de media europeană de 0,47 g/100 g calculată pentru colectările recente.

Conținutul de sare a scăzut în 13 din 16 țări. România a avut cea mai mică scădere, de la 0,52 g/100 g în 2016 la 0,49 g/100 g în 2022. Cea mai mare a fost în Portugalia, de la 0,93 g/100 g în 2020 la 0,48 g/100 g în 2022.

Ungaria avea cel mai larg interval al sării din cereale, 0,0-6,5 g/100 g, iar Irlanda cel mai restrâns, 0-1,2 g/100 g. Pentru jumătatea centrală a produselor, intervalele erau de 0,14-0,65 g/100 g în Ungaria și de 0,04-0,63 g/100 g în Irlanda.

La fibre, România avea cea mai mare varietate: produsele analizate conțineau între 1,7 și 49,7 g/100 g. Media europeană era de 7,8 g/100 g, de la 5,1 g în Lituania până la 9,5 g în Danemarca și Finlanda.

Fibrele din cereale au crescut în 12 din 16 țări între prima și ultima colectare. În România, evoluția a fost relativ stabilă, cu o ușoară îmbunătățire la finalul intervalului.

Pentru mezeluri, profilul produselor românești combina zaharuri puține cu valori ridicate de grăsimi și sare. Profilul prezentat în analiză avea, la 100 g de produs:

0,8 g zahăr/carbohidrați.
20,5 g grăsimi totale.
7,8 g grăsimi saturate.
2,8 g sare.
19,0 g proteine.

Majoritatea mezelurilor românești aveau puțin zahăr. Valori ceva mai mari apăreau în mod excepțional la produse cu sosuri sau glazuri și la alternative vegetale.

În seria urmărită în timp, zaharurile totale au rămas stabile în România, la 0,7 g/100 g. Stabilitate a fost observată și în Franța, la 1,1 g/100 g, în Danemarca, la 0,8 g/100 g, precum și în Grecia și Italia, la 0,3 g/100 g.

Media europeană a zaharurilor din preparatele din carne și mezeluri era de 0,8 g/100 g, între 0,3 g în Italia și 1,1 g în Regatul Unit și Franța. În 7 din 14 țări, conținutul a crescut între primul și al doilea an de raportare.

La grăsimile totale, România se afla în jumătatea superioară a clasamentului european, cu 20,0-20,5 g/100 g și o medie stabilă în timp. Reperele din comparație erau 24,2 g/100 g în Ungaria și 22,9 g/100 g în Finlanda.

Media grăsimilor saturate din mezelurile românești era de aproximativ 7,5-7,8 g/100 g, aproape de media europeană a eșantionului. Media sării era de 2,75-2,80 g/100 g, față de 2,09 g/100 g în Finlanda.

Valorile sării din România se înscriau în profilul Europei de Est și de Sud, unde mediile depășeau frecvent 2,8 g/100 g. Pentru mezelul ales de tine, citește rândul dedicat sării separat de cel al proteinelor: analiza urmărește ambele caracteristici.

Mezelurile tradiționale din carne nu conțin, în general, fibre, în România ca și în majoritatea țărilor. Media românească de 0,4-0,5 g/100 g era susținută de condimente, fibre vegetale adăugate pentru textură și alternative vegetale.

Proteinele aveau o medie stabilă de aproximativ 18,5-19,0 g/100 g, față de media europeană de 19,0 g/100 g. La cumpărături, poți compara tabelul nutrițional al produselor din aceeași categorie la 100 g, păstrând împreună valorile zaharurilor, grăsimilor saturate și sării.