Un studiu din SUA arată o diferență majoră. Oamenii iau mai ușor pastilele decât fac schimbări de stil

Publicat: 7 august 2026, 15:41Actualizat: 7 august 2026, 15:41

Peste 100 de milioane de adulți din Statele Unite trăiesc cu hipertensiune arterială, iar la nivel mondial, numărul ajunge la aproximativ 1 miliard. Un studiu nou arată o diferență importantă: după diagnostic, oamenii sunt mai dispuși să își ia medicamentele prescrise decât să facă schimbările de stil de viață recomandate.

Studiul, publicat în revista Hypertension, a inclus 1.398 de adulți din SUA, într-un eșantion reprezentativ la nivel național. Cercetarea a fost realizată de experți de la trei universități, printre care și Annenberg Public Policy Center al Universității din Pennsylvania.

Medicația vs. schimbările de stil de viață

Dacă ați simțit vreodată că este mai ușor să urmați un tratament specific decât să vă modificați rutina zilnică pentru mișcare și mese echilibrate, exact acest aspect este subliniat de concluzia cercetării. Persoanele diagnosticate cu hipertensiune au avut intenții mai mari să urmeze recomandarea medicului de a lua medicamente, dar intenții mai scăzute să facă exerciții fizice și să adopte o dietă sănătoasă, în comparație cu persoanele fără hipertensiune arterială.

Legătura s-a menținut chiar și după ce cercetătorii au analizat intențiile legate de medicație: diagnosticul de hipertensiune a rămas asociat cu intenții mai scăzute de a urma recomandările de schimbare a stilului de viață.

„Medicația și schimbările stilului de viață sunt ambele componente esențiale ale tratamentului pentru hipertensiune, dar descoperirile noastre sugerează că ele pot fi determinate de procese psihologice diferite. Oamenii par mai dispuși să urmeze recomandările medicului lor de a lua medicamente după ce au fost diagnosticați – mai ales dacă sunt îngrijorați de diagnosticul lor de hipertensiune – sau dacă cred că comportamentul este benefic. În contrast, un diagnostic reduce intențiile de a face schimbările de stil de viață care sunt, de asemenea, critice pentru controlul tensiunii arteriale.”, a explicat Yotam Ophir, profesor asociat de comunicare la Universitatea din Buffalo, Statul New York, și cercetător distins APPC.

Pentru a înțelege această diferență, cercetătorii au folosit Modelul Credințelor în Sănătate, un cadru care urmărește cum influențează comportamentul percepția riscului personal, severitatea bolii, beneficiile tratamentului și barierele de comunicare cu medicii. Cum relatează Medical Xpress, studiul sugerează că aceleași mecanisme psihologice nu încurajează în egală măsură adoptarea unei rutine sănătoase și administrarea pastilelor.

Pentru dumneavoastră, implicația practică este simplă și semnificativă: un diagnostic clar nu înseamnă automat că veți susține tratamentul și prin mișcare și alimentație. Hipertensiunea nu este numită „ucigaș tăcut” fără motiv. Poate să nu aibă simptome, dar necontrolată afectează inima, creierul, rinichii și ochii.

De unde începeți când schimbarea pare prea mare

Studiul nu afirmă că medicația este suficientă. Dimpotrivă, arată clar că medicația și schimbările de stil de viață sunt ambele esențiale în tratamentul hipertensiunii. Această constatare vă ajută să priviți lucrurile fără presiune inutilă, dar și fără amânare: dacă vă este mai ușor să urmați tratamentul prescris, considerați-l baza de la care construiți și celelalte obiceiuri recomandate de medic.

Uneori, propriile nevoi ajung pe ultimul loc. În viața de zi cu zi, tendința de a vă adapta constant la așteptările altora sau de a evita conflictele poate face mai greu să vă rezervați timp pentru mișcare, odihnă sau mese mai bine organizate. De aceea, schimbarea nu depinde doar de informație, ci și de felul în care vă faceți loc în propriul program pentru lucrurile care vă susțin sănătatea.

„Cercetările viitoare ne pot oferi o mai bună înțelegere a modului de a crește probabilitatea ca oamenii să se implice în schimbări sănătoase ale stilului de viață”, a spus Patrick E. Jamieson, co-autor al studiului și director al Annenberg Health and Risk Communication Institute de la APPC.

Hipertensiunea necontrolată poate deteriora inima, creierul, rinichii și ochii.

Citește și: