Te poți simți bine cu tensiunea crescută. Cum o verifici acasă, potrivit medicilor

Publicat: 12 octombrie 2026, 17:11Actualizat: 12 octombrie 2026, 17:11

Aproape 59% dintre participanții cu hipertensiune dintr-un studiu pe adulți din Anglia nu știau că au afecțiunea. Dintre cei cu hipertensiune care luau medicamente, puțin peste 50% nu aveau tensiunea sub control. Felul în care te simți nu este un reper sigur pentru valorile tensiunii, explică medicii.

Cercetătorii au analizat datele medicale ale 1,4 milioane de adulți din Anglia, într-un studiu publicat în BMJ Public Health, prezentat de Prevention. Procentele descriu participanții la această cercetare.

În studiu, hipertensiunea a fost definită printr-o tensiune sistolică, primul număr al măsurătorii, de cel puțin 140 mm Hg și una diastolică, al doilea număr, de cel puțin 90 mm Hg, sau prin utilizarea declarată a unor medicamente prescrise pentru tensiune. Unitatea mm Hg înseamnă milimetri de mercur.

37% dintre participanți au îndeplinit aceste criterii. Afecțiunea era mai probabilă odată cu înaintarea în vârstă, în special la bărbații cu un indice de masă corporală mai mare, indicator care raportează greutatea la înălțime.

La nivel mondial, în 2024, aproximativ 1,4 miliarde de persoane cu vârste între 30 și 79 de ani aveau hipertensiune, potrivit unei estimări. Numărul ar putea fi mai mare, deoarece afecțiunea poate exista fără simptome evidente.

„Poți trăi ani de zile cu 150/95 și să te simți bine”, explică în Prevention Lily Johnston, chirurg vascular la Scripps Clinic, fondatoare CorSight Health și autoarea viitoarei cărți Disconnected.

Durerile de cap, anxietatea sau amețeala pot apărea în contextul hipertensiunii, dar sunt nespecifice, precizează Johnston: pot avea și alte cauze. Absența lor nu poate înlocui măsurarea tensiunii.

„Corpurile noastre se adaptează remarcabil de bine la afecțiuni care deteriorează lent vasele de sânge, așa că, deși leziunile se acumulează, ne simțim bine”, explică în Prevention Heather Gosnell, medic și fondatoare Eat Plants MD Coach, din Phoenix.

Gosnell spune că o singură valoare crescută este adesea pusă pe seama emoțiilor. Există și fenomenul numit hipertensiune de halat alb, când tensiunea crește doar în cabinetul medical. Lipsa informării despre controalele regulate și măsurarea acasă poate contribui, de asemenea, la trecerea afecțiunii neobservate.

Nici senzația de stres, nici anxietatea și nici pulsul rapid nu înseamnă neapărat că tensiunea este crescută, adaugă Gosnell. Poți avea o valoare normală chiar dacă te simți astfel. Medicii intervievați subliniază că măsurarea este singura modalitate de a afla dacă tensiunea este mare; simptomele nu sunt un reper fiabil.

Johnston explică de ce merită urmărite și valorile ușor crescute: ele pot urca treptat și pot crește riscul de boală cardiacă. Presiunea mare obligă inima să lucreze mai mult pentru a pompa sângele și solicită, în timp, atât inima, cât și vasele de sânge.

În experiența sa de chirurg vascular, anii de presiune suplimentară pot însemna un perete cardiac mai rigid, îngroșat și cu cicatrici. Ea enumeră anevrismele, adică dilatări ale vaselor, disecțiile aortice, adică separări ale straturilor peretelui aortei, insuficiența renală și blocajele vasculare. Menționează și infarctul, accidentul vascular cerebral, pierderea vederii și dovezile în creștere care sugerează o legătură cu demența.

Creșteri trecătoare pot apărea din cauza stresului sau în timpul somnului. „Ceea ce contează cel mai mult este presiunea medie la care sunt supuse arterele zi de zi și faptul că aceasta revine la nivelul anterior după o creștere temporară”, precizează Johnston.

Măsurătorile corecte acasă pot fi discutate cu medicul

Amit Blumfield, cardiolog la Manhattan Cardiology și colaborator LabFinder.com, explică în Prevention că folosirea incorectă a tensiometrului de acasă poate afecta rezultatele. Pentru măsurare, medicii recomandă următorii pași:

Golește vezica înainte, astfel încât să nu simți nevoia să urinezi în timpul măsurătorii.
Folosește o manșetă potrivită pentru dimensiunea brațului și așaz-o direct pe piele, nu peste haine.
Stai liniștită timp de cinci minute înainte să începi.
Așază-te cu spatele sprijinit și picioarele pe podea, fără să le încrucișezi. Ține brațele neîncrucișate și sprijină brațul măsurat pe o suprafață plană, la nivelul inimii.

Pentru a urmări valorile, Johnston recomandă câte două măsurători la un minut distanță, dimineața și seara, timp de o săptămână. Notează rezultatele și du jurnalul, împreună cu tensiometrul, la următoarea consultație. Ea recomandă un aparat pentru acasă validat, adică verificat pentru acuratețea măsurătorilor.

Pentru o valoare peste 180/120 mm Hg, Johnston recomandă solicitarea imediată a ajutorului medical de urgență, mai ales dacă apar următoarele simptome:

Durere severă de cap.
Durere în piept.
Dificultăți de respirație.
Modificări ale vederii.
Confuzie.

Recomandarea din Prevention indică apelarea numărului 911 din SUA.

Mișcarea, alimentația echilibrată și menținerea unei greutăți sănătoase sunt măsuri utile pentru sănătatea inimii și controlul tensiunii, potrivit Prevention. Pentru persoanele deja diagnosticate cu hipertensiune, Blumfield recomandă limitarea cât mai mult a sării din alimentație. Factorii genetici au și ei un rol, iar unele persoane pot avea nevoie de medicamente.

„Dacă medicamentele sunt necesare, luați-le regulat, conform prescripției, și mergeți frecvent la medic pentru monitorizare”, recomandă Blumfield.

Johnston recomandă și evitarea nicotinei, limitarea sau evitarea alcoolului și șapte până la nouă ore de somn pe noapte. Gestionarea stresului face parte din aceleași măsuri, iar planul potrivit pentru tine se stabilește împreună cu medicul.