În Egipt, unde bolile cronice apasă tot mai mult pe familii și pe sistemul medical, o idee simplă este adusă în discuție: o taxă de 20% pe băuturile îndulcite cu zahăr. Un studiu recent arată că măsura ar putea preveni, în următorii 25 de ani, sute de mii de cazuri de obezitate și diabet și ar aduce economii de 1,8 miliarde de dolari pentru sănătate.

Estimarea pentru următoarele două decenii și jumătate este concretă: 350.000 de cazuri de obezitate prevenite, 250.000 de cazuri de diabet de tip 2, 56.000 de cazuri de boli de inimă, 39.000 de accidente vasculare cerebrale și 2.700 de cazuri noi de cancer. La acestea se adaugă aproape 31 de milioane de cazuri de carii dentare. Pentru o familie obișnuită, înseamnă mai puține boli care modifică viața și mai puține cheltuieli medicale care ar apăsa pe bugetul casei.

Miza este și mai clară dacă ne uităm la cine ar simți cel mai mult diferența. Femeile ar beneficia cu 11% mai mult decât bărbații în ani de viață sănătoși câștigați, pe fondul ratelor mai mari de obezitate și al unei sensibilități crescute la zaharurile adăugate în rândul populației feminine egiptene. Și tinerii ar avea de câștigat, într-un context în care prevenția contează mai mult decât un tratament început tardiv.

Aceste cifre reflectă și presiunea financiară. Economiile estimate, 1,8 miliarde de dolari în 25 de ani, echivalează cu aproximativ 8% din bugetul anual de sănătate al Egiptului. Într-un sistem medical subfinanțat, unde pacienții plătesc 60% din costuri direct din buzunar, orice reducere a numărului de îmbolnăviri se poate traduce în mai puține tratamente achitate de familie și mai puține alegeri dureroase între sănătate și alte cheltuieli.

Situația actuală a sănătății publice în Egipt

În Egipt, rata obezității la adulți a urcat de la 22% la 32% în ultimele două decenii. În același timp, bolile netransmisibile, adică bolile de inimă, AVC-ul, diabetul și cancerul, cauzează 84% din totalul deceselor. Această situație mută discuția de la un simplu obicei alimentar la un risc de sănătate publică.

Lennert Veerman și Yohani Dalugoda, autorii studiului, rezumă direct problema:

„Bolile netransmisibile, bolile de inimă, accidentul vascular cerebral, diabetul, cancerul, nu mai sunt doar o problemă a țărilor bogate. În întreaga Africă, ele devin principala cauză de deces, determinate în parte de un vinovat simplu și trecut cu vederea: ceea ce beau oamenii.”

La scară globală, legătura este semnificativă. Doar în anul 2020, băuturile îndulcite cu zahăr au fost asociate cu 2,2 milioane de cazuri noi de diabet de tip 2 și 1,2 milioane de cazuri noi de boli cardiovasculare. Cifrele explică de ce o taxă aplicată la raft poate deveni o măsură de prevenție.

Studiul vine și pe fondul unei tendințe îngrijorătoare semnalate și de Medicalxpress privind creșterea cazurilor de cancer la persoanele sub 50 de ani. În acest tablou, reducerea consumului de băuturi cu zahăr poate conta și pentru prevenirea unor tipuri de cancer asociate cu obezitatea, nu doar pentru controlul greutății sau al glicemiei.

Impactul taxei pe băuturile cu zahăr în Africa de Sud

Egiptul nu ar porni de la zero. Studiul dă exemplul Africii de Sud, care a introdus o taxă similară în 2018. Rezultatul a fost o reducere de 32% a achizițiilor de băuturi cu zahăr în gospodăriile cu venituri mici și de 27% în cele cu venituri mari. Diferența arată că măsura poate schimba mai mult comportamentul acolo unde bugetul lunar este mai strâns și unde o scumpire se simte imediat.

Când astfel de băuturi devin mai scumpe, alegerea la cumpărături se poate muta spre variante mai simple și mai ieftine, iar efectul nu rămâne doar în bonul fiscal, ci se vede în sănătate peste ani.

Deși studiul nu precizează ce tipuri exacte de băuturi ar intra sub incidența acestei taxe sau cum ar urma să fie folosite veniturile obținute, direcția este limpede: câștigul cel mai mare ar merge spre sănătatea publică, spre bugetul medical și spre familiile care ar plăti mai rar tratamente costisitoare.

Concret, de mâine s-ar schimba prețul unei alegeri aparent banale de la raft, iar în timp asta ar putea însemna mai puține cazuri de diabet, mai puține complicații cardiovasculare și un respiro real pentru bugetul unei familii care astăzi plătește din buzunar costul bolii.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră