Vacanța prea plină: "Burnout de vacanță" și epuizare

Odihna constantă reduce riscul de deces cu 37%

Pentru cei care pleacă în concediu cu lista plină de obiective, capcana apare exact acolo unde ar trebui să înceapă odihna: vacanța ajunge să semene cu un program de rezistență, nu cu o pauză. Fenomenul este descris ca „burnout de vacanță”, o epuizare fizică și mentală care apare când încercați să înghesuiți prea multe într-un timp scurt.

Spre deosebire de o vacanță gândită pentru refacere, concediul luat constant are și un efect măsurabil pe termen lung: un studiu al Societății Europene de Cardiologie, desfășurat pe o perioadă de 40 de ani, a arătat că persoanele care și-au luat cel puțin trei săptămâni de concediu pe an au avut o probabilitate de deces cu 37% mai mică. Odihna este o parte reală din grija pentru sănătate, nu timp „pierdut”.

Problema apare când vacanța se transformă într-o cursă. În loc să vă încarce, vă poate lăsa fără energie chiar din timpul concediului sau la întoarcere, când apar iritabilitatea, lipsa de chef și senzația că aveți nevoie de încă două zile doar ca să vă reveniți.

„Ca un semi-maraton să spunem aşa, dar e foarte plăcut. Mereu suntem obosiţi, ne mai trebuie 2 zile după ce venim din concediu” – Robert, turist

Un program prea plin transformă vacanța într-o recuperare pe fugă, nu într-o pauză. Psihologul Monica Dobrea explică această stare prin suprasolicitare mentală și fizică, ieșirea din rutină și tendința de a planifica prea mult într-o singură zi.

„Este vorba și de o supra-stimulare mentală şi fizică, ieșitul din rutină şi faptul că noi ne propunem să facem multe lucruri într-o singură zi, ca să avem timp, asta ne dă un pic peste cap indiferent de cât de activi am fi” – Monica Dobrea, psiholog

Cum să eviți suprasolicitarea în concediu

Dacă observați încă din vacanță că alergați de la un obiectiv la altul și că seara ajungeți epuizată, merită să tăiați ceva din program chiar atunci. Specialiștii recomandă reguli simple: deconectare reală de la sarcinile de serviciu, somn suficient și măcar o zi mai relaxată, chiar „plictisitoare”, în fiecare săptămână de concediu.

Și felul în care arată odihna nu este același pentru toată lumea. Pentru cine are deja un ritm activ, plimbările și vizitarea pot fi exact forma de relaxare care face bine. Pentru cine duce, în mod obișnuit, o viață mai sedentară, odihna poate însemna statul la plajă sau timp petrecut fără un plan strict. Cum relatează Observatornews, o greșeală frecventă este să copiați modelul altcuiva de vacanță, deși corpul și mintea dumneavoastră cer altceva.

„Odihna este diferită pentru fiecare în parte. Pentru unii oameni, care sunt în general mai activi, odihna înseamnă chiar să viziteze, să se plimbe, pentru ei este o relaxare. Oamenii care sunt în general mai comozi, mai sedentari, de obicei odihna pentru ei chiar înseamnă să se relaxeze” – Monica Dobrea, psiholog

Există și vacanțe în care ritmul alert este ales conștient. Gabriela, o turistă care a vizitat Veneția și Verona, a preferat să pună vizitarea pe primul loc și să lase odihna pentru seară.

„Am fost Veneţia, apoi Verona. Nici nu-mi place să petrec mult timp pe drum, adică mai bine timpul ăla pierdut, mai bine vizitez ceva, decât să stau în mașină. Mai mult dimineaţa era de vizitat şi seara de odihnit. Am preferat mai mult să mergem să vizităm” – Gabriela, turistă

Această epuizare se leagă și de fenomenul descris de psihologi ca „burnout post-vacanță”, acea stare de iritabilitate și lipsă de energie care apare când trecerea de la relaxare la rutină este prea bruscă. Cele „două zile” de recuperare de care vorbește Robert spun ceva concret despre cum a fost, de fapt, concediul.

Citește și: