Un studiu realizat de cercetători români relevă prezența microplasticelor în specii de pe litoralul românesc consumate frecvent. Conform datelor publicate de Csid, șprotul, rapana și midiile sunt contaminate. Rezultatele cercetării ridică întrebări privind starea ecosistemului Mării Negre și potențialele riscuri pentru consumatori.

Peste 93% dintre exemplarele de șprot și rapană conțin plastic

Analizele de laborator au indicat o prezență extinsă a particulelor de plastic în organismele marine. Peste 93% dintre exemplarele de șprot și rapană investigate conțineau microplastice. În cazul midiilor, procentul a fost de 66,7%. Cercetătorii au identificat particulele nu doar în sistemul digestiv, ci și în țesuturile moi, fapt ce sugerează o contaminare constantă. Microplasticele sunt fragmente de plastic cu dimensiuni sub 5 milimetri, provenite din degradarea deșeurilor sau din surse industriale și textile.

Fibrele au fost cel mai frecvent tip de microplastic descoperit, iar culorile predominante au fost negru, albastru și transparent. Acestea pot proveni din haine sintetice, plase de pescuit, ambalaje sau alte deșeuri. Odată ajunse în mediul marin, deșeurile se degradează sub acțiunea factorilor de mediu, eliberând particule din ce în ce mai mici, care sunt ingerate de viețuitoarele acvatice.

Cum ajung microplasticele în lanțul alimentar

Prezența microplasticelor în organismele marine arată că acestea sunt ingerate accidental. Peștii și moluștele le preiau prin filtrarea apei în timpul hrănirii sau prin consumul altor organisme deja contaminate. Studiul evidențiază cazul rapanei, un prădător marin la care se manifestă transferul trofic. Prin acest fenomen, microplasticele se transmit de-a lungul lanțului alimentar, iar nivelul de contaminare crește de la o specie la alta, putând ajunge la consumatorul final.

Cercetarea arată că microplasticele reprezintă o problemă sistemică ce afectează întregul ecosistem marin. Șprotul, rapana și midiile sunt specii consumate la scară largă în România, ceea ce înseamnă că particulele de plastic pot ajunge indirect în alimentația umană.

Riscuri potențiale pentru sănătatea umană

Studiul nu stabilește o cauzalitate directă între consumul acestor specii și apariția unor afecțiuni, însă specialiștii avertizează asupra pericolelor. Microplasticele pot transporta substanțe toxice, metale grele sau microorganisme patogene. Ingerarea constantă a acestor particule ar putea favoriza inflamații la nivel celular sau alte dezechilibre biologice. Aceste efecte sunt încă studiate la nivel internațional pentru a stabili cu exactitate impactul pe termen lung.

Marea Neagră este considerată una dintre cele mai vulnerabile mări din Europa la poluarea cu plastic. Dunărea transportă cantități mari de deșeuri din interiorul continentului, pe care le varsă în mare. Acest flux de poluare contribuie la acumularea microplasticelor în sedimente și în organismele marine, cu efecte economice și sociale asupra pescuitului, turismului și siguranței alimentare.

Sunt necesare măsuri pentru reducerea poluării

Cercetătorii subliniază importanța continuării studiilor pentru a înțelege mai bine sursele microplasticelor și impactul real asupra sănătății umane. Sunt necesare monitorizări pe termen lung și analize suplimentare pentru a formula recomandări clare pentru autorități și populație. Rezultatele pot fundamenta politici publice mai stricte privind gestionarea deșeurilor și reducerea plasticului de unică folosință.

Diminuarea poluării cu plastic necesită un efort comun. Autoritățile pot contribui prin reglementări și investiții în infrastructura de colectare și reciclare. Populația poate avea un rol important prin reducerea consumului de plastic și prin susținerea inițiativelor de mediu. Datele studiului indică un nivel de poluare care afectează direct lanțul alimentar, ridicând întrebări despre siguranța produselor marine.