Alergia la carne roșie de la căpușe: Sindromul alfa-gal

Dacă îți place să petreci timp afară, la iarbă verde, în grădină sau în pădure, merită să știi că o simplă mușcătură de căpușă poate duce la o alergie severă la carne roșie. Sindromul alfa-gal, afecțiunea despre care vorbesc tot mai des medicii din SUA, afectează aproape 500.000 de americani și poate provoca reacții care merg de la erupții pe piele până la șoc anafilactic.

Față de 2013, numărul testelor pozitive pentru anticorpul alfa-gal a crescut de 100 de ori până în 2024, potrivit unui raport al cercetătorilor de la Universitatea Virginia Commonwealth. Creșterea spune ceva important pentru oricine petrece timp în aer liber: problema nu mai pare una izolată, iar vigilența după o mușcătură de căpușă contează mai mult decât părea până acum.

Sindromul alfa-gal apare după mușcătura căpușei stea singuratică, principala cauză identificată în SUA. Alergia nu este, de fapt, la „carne” în sine, ci la alfa-gal, un tip de zahăr prezent în majoritatea mamiferelor, inclusiv vită, porc și miel, dar nu și la om.

Dr. Bobbi Pritt, șefa secției de microbiologie clinică la Mayo Clinic, a explicat mecanismul într-o formă directă:

„Căpușa injectează alfa-gal direct din saliva sa în sânge, iar corpul [uman] nu este obișnuit să vadă alfa-gal în acest mod.”

Asta înseamnă că, după mușcătură, corpul poate începe să reacționeze la alimente pe care până atunci le tolera fără probleme. Pentru cineva afectat, schimbarea nu se vede doar în farfurie. Înseamnă atenție la ingrediente ascunse, la mesele în oraș și chiar la unele tratamente.

Simptomele sindromului alfa-gal pot evolua grav

Reacțiile pot începe cu erupții cutanate, urticarie și dureri de stomac. Dar lista merge mai departe: diaree, vărsături și dificultăți de respirație. Iar la fiecare nou consum de carne roșie, simptomele se pot agrava. În formele severe, sindromul poate duce la șoc anafilactic, o urgență medicală.

De aceea, semnalul de alarmă nu este doar pentru cei care mănâncă des carne roșie, ci și pentru familiile care ies frecvent la picnic, în drumeții sau stau mult în curte și în zone cu iarbă înaltă. Potrivit Time, riscul real este să apară o alergie care schimbă pe termen lung felul în care mănânci și felul în care citești etichetele.

Problema nu se limitează la o friptură sau la un burger. Surse ascunse de alfa-gal pot apărea în produse lactate, untură, supă de oase, produse cu gelatină animală și chiar în medicamentul pentru chimioterapie cetuximab. Pentru cine dezvoltă această alergie, de a doua zi rutina poate însemna mai multă atenție la alimente și la discuțiile cu medicul înaintea unui tratament.

Extinderea habitatului căpușelor contribuie la creșterea cazurilor

În SUA, habitatul căpușei stea singuratică se extinde din sud spre nord-est, până în New England, pe fondul încălzirii climatice. Această extindere este una dintre explicațiile pentru creșterea numărului de cazuri.

În luna mai, Departamentul de Sănătate și Servicii Umane al SUA a anunțat noi inițiative împotriva bolilor transmise de căpușe, inclusiv finanțare pentru cercetarea sindromului alfa-gal. E un semn că afecțiunea a trecut de etapa de curiozitate medicală și intră în zona problemelor urmărite mai atent de autorități.

Contextul contează. Bolile transmise de căpușe, cum este boala Lyme, sunt cunoscute de zeci de ani. Sindromul alfa-gal este însă mult mai nou: a fost identificat pentru prima dată în anii 2000, iar legătura sa clară cu mușcăturile de căpușe a fost stabilită în 2008.

Medicii avertizează că expunerile repetate la căpușe agravează alergia

Dr. Bobbi Pritt, șefa secției de microbiologie clinică la Mayo Clinic, avertizează că această alergie nu este ceva de tratat cu superficialitate:

„Nu vrei să înfrunți sindromul alfa-gal de unul singur. Există potențialul, mai ales după expuneri repetate, de a avea o reacție alergică severă, care să pună viața în pericol.”

Și expunerile repetate la căpușe pot complica și mai mult situația. Dr. Mario Rodenas, profesor asociat de alergologie și imunologie la Universitatea Yale, spune că o nouă mușcătură poate crește concentrația anticorpilor alergici împotriva alfa-gal.

„Am aflat că dacă ai expuneri frecvente la căpușe, odată ce dezvolți acest [sindrom], dacă mai ai o altă expunere la căpușe, aceasta poate ridica sau crește concentrația de anticorpi alergici împotriva alfa-gal. Deci perpetuezi problema. Unii oameni au depășit această afecțiune pentru că au evitat alte mușcături de căpușe. Dar trebuie să urmărim oamenii [pe termen mai lung], deoarece nu am putut face asta până acum, boala fiind atât de nouă.”

Mesajul e simplu și important: după o mușcătură de căpușă, mai ales dacă apar reacții după consumul de carne roșie, nu e momentul pentru presupuneri. De mâine, pentru cine observă astfel de simptome, se schimbă două lucruri foarte concrete: mai multă atenție la ce mănâncă și discuția cu un medic, înainte ca următoarea expunere sau următoarea masă să aducă o reacție mai severă.

Citește și: