MIT a creat un sistem portabil cu ultrasunete pentru sâni. Cum te poate ajuta să verifici mai des, chiar și acasă

O echipă de la MIT a dezvoltat un sistem portabil cu ultrasunete, capabil să facă imagistica mamară mai accesibilă, inclusiv acasă, pentru depistarea timpurie a cancerului de sân și pentru monitorizarea după tratament. Noutatea vine într-un moment critic: mamografiile anuale nu reușesc întotdeauna să detecteze la timp tumorile la persoanele cu risc crescut.

Adaugă Revista Ioana ca sursă preferată în Google

Aparatul a fost conceput pentru o nevoie foarte concretă: să puteți verifica mai des, mai simplu și în același loc al sânului, dacă apare o schimbare care merită investigată. Această capacitate este importantă mai ales pentru cancerele de interval, cele care apar între controalele anuale și care reprezintă 20% până la 30% din totalul cazurilor de cancer mamar.

Depistarea între două controale anuale reduce riscul tumorilor agresive

Cercetătorii descriu cancerele de interval ca fiind mai agresive. Aici se observă miza reală pentru dumneavoastră: oportunitatea de a depista mai repede o modificare ce ar putea apărea între două mamografii efectuate la distanță de un an.

Sistemul a fost creat dintr-o experiență personală. Canan Dagdeviren, profesor asociat de arte și științe media la MIT și autor senior al studiului, a fost motivată să dezvolte această tehnică după ce și-a pierdut o mătușă din cauza unui cancer de sân de interval, în 2015.

Pentru femeile care au trecut deja printr-un diagnostic, aparatul oferă un avantaj în monitorizarea pe termen lung. Dispozitivul poate fi utilizat atât la cabinet, cât și acasă, iar interfața îl ghidează pe utilizator să îl așeze în exact aceeași zonă de fiecare dată. Astfel, comparațiile în timp devin mult mai utile.

„La fiecare interval de timp, interfața computerizată vă ghidează să poziționați dispozitivul exact în același loc, ceea ce este important pentru monitorizarea longitudinală a unui anumit țesut. Este foarte intuitiv și destul de ușor de utilizat.”

Așa a explicat Canan Dagdeviren, profesor asociat de arte și științe media la MIT și autor senior al studiului.

Noua versiune îmbunătățește claritatea imaginilor cu un strat de susținere

La începutul anului, echipa prezentase deja un sistem compact care putea crea o imagine 3D a întregului sân prin scanarea a doar două sau trei locații. Noua versiune avansează, încercând să rezolve o problemă practică: claritatea imaginilor.

Acum, dispozitivul include un „strat de susținere” adăugat traductorului cu ultrasunete. Rolul său este să îmbunătățească rezoluția și calitatea imaginilor, să crească gama de frecvențe absorbite și să reducă zgomotul acustic și electric. Pentru dumneavoastră, aceasta înseamnă imagini mai clare și o șansă mai bună de a identifica tumori potențiale, chisturi și microcalcificări.

„Cu stratul de susținere, dispozitivul produce imagini mai precise și mai clare, cu o gamă mai largă de frecvențe de operare.”

Explicația îi aparține lui Md Osman Goni Nayeem, fost postdoctorand la MIT și autor principal al lucrării.

Există o altă îmbunătățire tehnică ce merită explicată. Un algoritm adaptiv realizează „beamforming”, ajustând modul în care sunt reconstruite imaginile după ce undele sonore trec prin țesuturi diferite. Echipa anunță că rezultatul este o rezoluție îmbunătățită cu până la 10%.

„Ceea ce încercăm să facem este să prezicem proprietățile vitezei sunetului în țesutul pe care îl imagini și apoi să folosim asta pentru a reconstrui imaginea mai precis. Vedem o îmbunătățire de până la 10% a rezoluției doar prin aplicarea acestei tehnici.”

A spus Shrihari Viswanath, student absolvent la MIT și autor principal al lucrării.

Aparatul poate fi folosit de oricine, fără pregătire medicală

Aceasta este, probabil, partea cea mai încurajatoare. Într-un studiu cu 10 voluntari fără expertiză în ultrasunete, participanții au avut o rată de succes semnificativ mai mare în localizarea „microțintelor” (sfere mici introduse într-un material tip gel care imită țesutul) atunci când au folosit noul sistem, comparativ cu o sondă tradițională cu ultrasunete.

Nu a fost singurul test. Într-un alt studiu, realizat pe șapte persoane, utilizatorii au reușit de fiecare dată să plaseze corect sonda în locul potrivit, ghidați de interfața computerizată. Potrivit Medicalxpress, cercetarea a fost publicată în Nature Communications în 2026.

Hyeokjun Yoon, student absolvent la MIT și autor principal al lucrării, a explicat ideea din spatele sistemului: „În mod convențional, este nevoie de un operator care să miște sonda în jurul sânului, dar noi am creat o interfață computerizată pentru ca utilizatorii să o facă singuri. Aceasta este foarte ușor de utilizat și arată imagini live pe ecran.”

Beneficiile pentru controale mai dese și monitorizare continuă

Informațiile disponibile până acum nu menționează când va fi lansat comercial, ce preț ar putea avea sau ce aprobări urmează să obțină. Dar direcția indică spre controale mai dese, o dependență redusă de un program rar și o continuitate sporită după tratament.

Un alt aspect important. În ultimii ani, discuția despre cancer a devenit mai deschisă, iar acest lucru ajută. Exemplele publice ale lui Amy Dowden și ale Prințesei Kate au făcut mai vizibilă boala, alături de viața de după diagnostic, cu pași mici, răbdare și grijă față de corp. Tehnologii ca aceasta merg în aceeași direcție: vă oferă mai multă autonomie, fără a transforma prevenția într-o povară.

Echipa MIT prevede o utilizare și mai largă a tehnologiei. Canan Dagdeviren spune că sistemul ar putea fi folosit pentru imagistica altor țesuturi moi, de la cancer ovarian la urmărirea progresiei endometriozei sau monitorizarea fetală. Pentru moment, faptul concret este acesta: noul sistem a fost deja testat pe utilizatori fără experiență și publicat în Nature Communications în 2026.