Din 39 de îndulcitori, trei sferturi au schimbat creșterea bacteriilor intestinale în laborator

Publicat: 18 octombrie 2026, 16:54Actualizat: 18 octombrie 2026, 16:54

Îndulcitori și cană de cafea – Foto: Clayton / Pexels

Aproximativ trei sferturi dintre cele 39 de îndulcitori testați într-o cercetare au modificat creșterea cel puțin unei specii de bacterii intestinale. Rezultatul provine din experimente de laborator, nu din testarea pe oameni: dacă folosești îndulcitori, studiul nu dovedește că aceștia îți afectează sănătatea.

„Cea mai mare parte din ceea ce știm despre posibilul impact al îndulcitorilor asupra sănătății noastre provine din cercetări pe animale sau din studii populaționale. Deși aceste studii au indicat implicarea microbiomului în medierea efectului îndulcitorilor, este dificil să știm cum acționează îndulcitorii în organism — prin interacțiuni directe cu bacteriile noastre intestinale?”, a declarat Profesorul Kiran Patil, MRC Toxicology Unit, Universitatea Cambridge.

Cercetătorii de la Universitatea Cambridge au crescut separat 25 de specii bacteriene, apoi au urmărit reacția fiecăreia la îndulcitorii disponibili comercial, potrivit ScienceDaily. Cercetarea, publicată în Molecular Systems Biology, a inclus atât îndulcitori artificiali, cât și variante cu puține calorii obținute din surse naturale.

Unele substanțe au încetinit multiplicarea bacteriilor, iar altele au oprit-o. Printre microorganismele afectate se aflau și specii asociate cu un intestin sănătos. Răspunsurile au variat însă în funcție de îndulcitor și de bacterie, astfel încât rezultatele nu susțin tratarea tuturor acestor ingrediente ca o categorie cu efecte identice.

Culturile au cuprins microorganisme considerate benefice, neutre sau potențial dăunătoare. Creșterea lor separată le-a permis cercetătorilor să observe reacția directă la fiecare substanță, fără influența celorlalte bacterii.

Microbiomul intestinal înseamnă comunitatea de bacterii și alte microorganisme din tubul digestiv. Acestea participă la descompunerea alimentelor, produc compuși utili și contribuie la funcționarea imunității și a metabolismului, adică a proceselor prin care organismul folosește substanțele nutritive.

Îndulcitorii oferă adesea gust dulce cu mai puține calorii decât zahărul. Îi poți întâlni în:

băuturi răcoritoare;
dulciuri;
deserturi;
gustări ambalate;
cereale pentru micul dejun.

Cercetări anterioare au identificat asocieri între consumul lor și diabetul de tip 2, obezitate sau cancer. O asociere statistică nu demonstrează însă că îndulcitorii provoacă aceste boli. Potrivit profesorului Kiran Patil, de la Unitatea de Toxicologie MRC a Universității Cambridge, majoritatea cunoștințelor despre posibilele efecte ale îndulcitorilor asupra sănătății provin din cercetări pe animale sau din studii populaționale, care nu lămuresc dacă aceștia interacționează direct cu bacteriile intestinale. Noul studiu a urmărit această întrebare mai restrânsă: cum reacționează direct bacteriile intestinale la aceste ingrediente.

Combinațiile cu alte substanțe au schimbat răspunsul bacteriilor

Experimentele au mers mai departe de testarea fiecărui îndulcitor separat. Dr. Sonja Blasche, autoare principală a studiului, de la Unitatea de Toxicologie MRC, a explicat de ce contează această etapă, într-o declarație redată de ScienceDaily: „Răspunsul este îngreunat și de faptul că aproape niciodată nu consumăm îndulcitorii ca atare — îi luăm în băuturi, în gustări sau chiar în medicamente, pentru a le masca gustul amar.”

Cercetătorii au testat îndulcitorii împreună cu mai multe substanțe întâlnite în alimente sau medicamente:

cofeină;
vanilină, un compus asociat aromei de vanilie;
advantam, un îndulcitor artificial;
opt medicamente utilizate frecvent.

Au observat peste 100 de situații în care o altă substanță a modificat efectul îndulcitorului asupra multiplicării bacteriene. În 34 de cazuri, efectul s-a intensificat; în 68, s-a diminuat. Reacția observată la un ingredient testat singur nu a descris întotdeauna și reacția la amestec.

Asocierea dintre isosteviol, folosit în industria alimentară și a băuturilor, și antidepresivul duloxetină a inhibat puternic două specii: Roseburia intestinalis și Parabacteroides merdae. Aceste bacterii sunt asociate cu funcții care țin de sănătatea intestinală și reglarea glicemiei, adică a zahărului din sânge.

Duloxetina este un medicament prescris frecvent. În Statele Unite, peste 4,2 milioane de pacienți au primit prescripții pentru acest medicament în 2023. Experimentul nu stabilește că persoanele care îl iau suferă efectele observate în culturile bacteriene sau că asocierea cu isosteviol le este dăunătoare.

Pentru a studia și interacțiunile dintre bacterii, echipa a construit o comunitate intestinală artificială din speciile cultivate inițial. După dezvoltarea comunității, cercetătorii au introdus combinații de îndulcitori și medicamente, urmărind populațiile bacteriene și diversitatea lor.

În acest model, isosteviolul împreună cu duloxetina au redus diversitatea și au schimbat proporțiile speciilor. Diversitatea descrie varietatea microorganismelor și felul în care sunt distribuite în comunitate; ea este considerată importantă pentru sănătatea digestivă și stabilitatea mediului intestinal.

Comunitatea bacteriană expusă combinației a avut și o toxicitate mai mare față de anumite celule ale gazdei. Totodată, a modificat comportamentul altor celule implicate în inflamație și în răspunsul imunitar. Aceste observații aparțin tot experimentelor de laborator.

Despre prezentarea comercială a îndulcitorilor, Sonja Blasche a spus: „Îndulcitorii sunt adesea prezentați în marketing drept neutri din punct de vedere metabolic, dar studiul nostru pune sub semnul întrebării această idee. Am constatat că pot afecta direct bacteriile intestinale, mai ales când sunt amestecați cu alte substanțe, precum medicamentele și aditivii alimentari. Aceste combinații obișnuite ar putea avea efecte neintenționate asupra microbiomului nostru intestinal.” Prin neutralitate metabolică se înțelege un efect limitat asupra proceselor metabolice ale organismului.

Pentru tine, distincția importantă este între o reacție măsurată într-o cultură și un efect demonstrat la o persoană. Intestinul uman găzduiește o comunitate mult mai complexă: bacteriile concurează pentru nutrienți, schimbă compuși între ele și își influențează reciproc creșterea. În organism intervin și alți factori biologici, pe care modelele simplificate nu îi reproduc integral.

Studiul nu oferă, prin aceste rezultate, o recomandare de schimbare a dietei sau a tratamentului. Despre direcția cercetărilor următoare, Patil a adăugat: „Studiul nostru sugerează că îndulcitorii artificiali nu trec pur și simplu prin organism fără să interacționeze cu el — pot interacționa cu microbii intestinali, iar aceste efecte pot fi amplificate sau modificate de alte substanțe, precum medicamentele. Aceste rezultate pot orienta noi studii pentru a înțelege cum ar putea îndulcitorii să influențeze sănătatea în moduri neașteptate.”

Cercetarea a fost finanțată prin programul Orizont 2020 al Uniunii Europene și de UK Medical Research Council. A apărut în 2026, în volumul 22, numărul 9 al revistei Molecular Systems Biology, la pagina 1453.