Un studiu publicat în septembrie 2026 a găsit schimbări în felul în care corpul folosește energia și controlează amoniacul după patru zile de hrană cu proteine vegetale la șoareci. Nu au fost testați oameni. Studiul nu arată că două zile de alimentație vegană le afectează ficatul.

Pentru o persoană vegană, rezultatul nu aduce o recomandare de a opri dieta sau de a face analize. Efectul cel mai grav a apărut la șoareci cărora cercetătorii le eliminaseră, printr-o intervenție genetică, o proteină din ficat care ajută la controlul amoniacului.

Ce s-a schimbat la șoareci

Cercetătorii au comparat două feluri de hrană. Proteina animală provenea din lapte, iar cea vegetală din cereale și drojdie de bere. Au comparat și șoarecii obișnuiți cu cei cărora le lipsea acea proteină din ficat, numită GDH. Hrana testată era o formulă pregătită pentru experiment, nu mesele variate ale unei persoane vegane.

La șoarecii obișnuiți, glicemia a fost mai mică pe hrana vegetală. După cele patru zile, unele animale au stat șase ore fără hrană. Atunci, nivelul amoniacului din sânge a fost mai mare la cele hrănite cu proteine vegetale decât la cele hrănite cu proteine animale. Cercetătorii au descris o creștere severă a amoniacului la șoarecii fără GDH care primiseră hrana vegetală.

De ce rezultatul nu este un avertisment pentru oameni

Experimentul a durat puțin și nu a urmărit persoane vegane. Nici schimbarea glicemiei, nici creșterea amoniacului măsurate la șoareci nu arată că un om face o boală de ficat după trecerea la alimente vegetale. Mai ales, efectul sever a fost legat de lipsa GDH la animalele modificate genetic.

Există și un studiu separat pe 21 de adulți sănătoși, publicat online în 2017. În timpul unei intervenții vegane de trei zile, cercetătorii au făcut măsurători după 48 de ore și au raportat scăderi ale trigliceridelor și insulinei. Acest studiu nu a raportat afectarea ficatului și nu înlocuiește cercetarea despre efectele unei diete ținute mai mult timp.

Ce poate face o persoană vegană

Pentru mesele de zi cu zi, NHS recomandă o alimentație vegană variată, cu leguminoase, cereale integrale, nuci, semințe și alimente îmbogățite cu vitamine și minerale. Sursele de vitamina B12, vitamina D, iod, seleniu și calciu au nevoie de atenție; uneori sunt necesare suplimente.

Dacă o persoană observă îngălbenirea pielii sau a albului ochilor, mâncărimi, greață ori oboseală care persistă, următorul pas este consultul medical. Aceste semne trebuie verificate indiferent de felul în care se hrănește.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră