Când suni la 112 pentru simptome cardiace și ce verifici la medic chiar dacă te simți bine, de la 40 de ani

Publicat: 6 octombrie 2026, 14:48Actualizat: 6 octombrie 2026, 14:48

Dacă ai manifestări care pot indica o urgență cardiacă, apelul la 112 nu trebuie amânat până când apare o durere puternică în piept. Pentru oboseala persistentă sau palpitațiile care revin, pasul recomandat este evaluarea medicală, iar verificările preventive au rost și când te simți bine.

De 2,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene este rata mortalității cardiovasculare din România, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).
Aproximativ unul din două decese înregistrate în România în 2023 a fost provocat de o boală a aparatului circulator, conform INSP.
Aproximativ 20 de milioane de decese anual sunt provocate la nivel mondial de bolile cardiovasculare, potrivit Federației Mondiale a Inimii și Organizației Mondiale a Sănătății.
Peste 85% dintre aceste decese sunt cauzate de infarct și accident vascular cerebral, conform datelor citate de INSP.
Până la 80% dintre bolile cardiovasculare pot fi prevenite prin intervenții timpurii asupra factorilor de risc comportamentali și de mediu, arată INSP.

Semnele noi sau persistente merită discutate cu medicul

Informațiile au fost relatate de Adevărul. INSP recomandă să urmărești: „stările neobișnuite de oboseală, palpitațiile, lipsa de aer la efort sau disconfortul toracic”. Dacă aceste manifestări sunt noi, neobișnuite, persistă, se repetă, se agravează sau apar împreună, discută cu medicul. Ele nu înseamnă automat că ai o boală de inimă.

Poți fi tentată să le explici prin stres, somn insuficient, o perioadă aglomerată sau vârstă. Tocmai aceste semne ușor de trecut cu vederea sunt tema campaniei din 2026 a Federației Mondiale a Inimii, preluată de INSP, cu mesajul: „Nu rata nicio bătaie a inimii tale!”.

„Bolile cardiovasculare pot fi ascunse la vedere”, avertizează organizația în prezentarea campaniei. Unele afecțiuni evoluează fără simptome evidente, iar pentru unele persoane infarctul ajunge să fie primul semnal luat în seamă.

Un posibil infarct cere ajutor chiar fără durere violentă

American Heart Association explică faptul că manifestările infarctului diferă de la o persoană la alta. Pot fi ușoare, pot apărea și dispărea, iar persoana afectată nu se prăbușește neapărat brusc.

Semnele de infarct și cele de accident vascular cerebral (AVC) pot fi recunoscute astfel:

Presiunea, strângerea sau durerea în centrul pieptului poate dura câteva minute ori poate reveni.
Durerea sau disconfortul poate apărea în unul ori ambele brațe, în spate, gât, maxilar sau stomac.
Lipsa de aer poate însoți disconfortul din piept, dar poate apărea și fără acesta.
Transpirațiile reci, greața și amețeala se numără printre manifestările care pot însoți infarctul.
Oboseala neobișnuită, slăbiciunea și o stare generală de rău fără explicație pot fi, de asemenea, semne ale infarctului.
În cazul unui AVC, pot apărea brusc slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului, asimetrie a feței, tulburări de vorbire, pierderea echilibrului ori modificări ale vederii.

Dacă ai manifestări care pot indica un infarct, sună la 112 fără să aștepți să devină severe. Potrivit American Heart Association, simptomele pot fi ușoare sau pot apărea și dispărea. Pentru oricare dintre semnele de AVC enumerate, sună imediat la 112, chiar dacă simptomele se ameliorează.

La femei, simptomele pot fi confundate cu refluxul sau gripa

Durerea ori disconfortul din piept rămâne un simptom frecvent al infarctului atât la femei, cât și la bărbați. La femei pot apărea însă și oboseală extremă sau dureri de umăr, alături de manifestările enumerate mai sus.

American Heart Association avertizează că femeile pot atribui greșit aceste semne refluxului gastric, gripei sau îmbătrânirii. „Chiar și atunci când semnele sunt subtile, consecințele pot fi fatale”, arată organizația în materialul despre infarctul la femei, avertizând asupra pericolului întârzierii ajutorului medical.

Tensiunea, colesterolul și glicemia pot crește fără simptome

Hipertensiunea arterială, adică tensiunea crescută, poate evolua fără semnale pe care să le recunoști. Același lucru se poate întâmpla când colesterolul sau glicemia, nivelul zahărului din sânge, au valori ridicate. Absența durerii nu exclude un risc cardiovascular crescut.

Datele prezentate de INSP indică aproximativ 6,6 milioane de persoane cu hipertensiune arterială în România, dintre care doar 68% sunt diagnosticate. Dintre persoanele diagnosticate, 59% sunt tratate, iar numai 30% au tensiunea controlată prin tratament.

Infarctul miocardic și AVC apar la pacienți din ce în ce mai tineri. Fumatul, alimentația bogată în sare, zahăr și grăsimi trans, sedentarismul, consumul nociv de alcool și poluarea aerului se află printre factorii de risc enumerați de INSP.

Obezitatea are nevoie de sprijin medical, fără stigmatizare

Pe baza Raportului Mondial al Inimii 2025, INSP descrie obezitatea ca pe o boală cronică recidivantă, adică de durată și care poate reveni. Aceasta contribuie la hipertensiune, insuficiență cardiacă, atunci când inima nu mai pompează suficient de bine sângele, și ateroscleroză, acumularea de depuneri în artere.

Factorii biologici, sociali și de mediu influențează obezitatea. Stigmatizarea poate împiedica accesul la sprijin medical, avertizează specialiștii în sănătate publică.

Raportul Federației Mondiale a Inimii estimează că un indice de masă corporală (IMC) ridicat, indicator care raportează greutatea la înălțime, este asociat cu 3,7 milioane de decese anual la nivel global. Aproximativ 10% dintre decesele cardiovasculare mondiale sunt atribuite acestui factor.

La copiii cu IMC ridicat, riscul de boli cardiovasculare la maturitate este cu 40% mai mare față de semenii lor. Între 1990 și 2022, proporția copiilor cu obezitate din grupa de vârstă 5-19 ani a crescut de la 1,7% la 6,9% în cazul fetelor și de la 2,1% la 9,3% în cazul băieților.

În aceeași perioadă, proporția adulților cu obezitate a urcat de la 4,8% la 14% la bărbați și de la 8,8% la 18,5% la femei. Dacă tendințele actuale continuă, până în 2050 aproape doi din trei adulți de peste 25 de ani vor fi supraponderali sau vor avea obezitate.

Consultația preventivă este importantă începând de la 40 de ani

Pentru verificarea riscului înaintea apariției simptomelor, specialiștii în sănătate publică recomandă o vizită anuală la medicul de familie. Evaluarea include măsurarea tensiunii arteriale și verificarea profilului lipidic, adică a grăsimilor din sânge, a glicemiei și a IMC.

Potrivit INSP, consultația preventivă este importantă de la vârsta indicată mai sus. Dacă ai factori de risc sau antecedente familiale, adică astfel de afecțiuni în familie, medicul poate recomanda evaluarea mai devreme.

Printre schimbările zilnice recomandate se numără reducerea consumului de sare și zahăr, renunțarea la fumat și minimum 30 de minute de mișcare pe zi.