Cumpărătorii veniți doar să se uite în supermarket au luat mai des un produs neplanificat. 69% față de 24% la aprovizionare

Cumpărătorii care au intrat în supermarket doar ca să se uite au luat mai des cel puțin un produs neplanificat decât cei veniți pentru aprovizionarea obișnuită, arată un studiu publicat în august 2026. Rezultatul îi poate ajuta pe cei care își urmăresc cheltuielile să fie atenți la scopul vizitei, dar nu arată că orice produs pus în plus în coș este o greșeală.

Cercetătorii Sait Durgun, Berrak Deniz Çetinkaya și Hakan Koç au analizat bonurile a 323 de cumpărători, cu 3.819 produse în total. Au comparat ce intenționau oamenii să cumpere cu ce au plătit și i-au întrebat cât de foame le era imediat după cumpărături. Studiul lor, «Don’t shop hungry? A receipt-based field study of hunger, shopping purpose, and unplanned purchasing», a apărut în Journal of Retailing and Consumer Services, volumul 93, în august 2026, ca articolul 104947. Potrivit Breda University of Applied Sciences din Țările de Jos, instituția la care sunt afiliați în principal autorii, cercetarea a folosit date reale din supermarketuri; sursele deschise consultate nu precizează perioada exactă a colectării datelor sau lista supermarketurilor.

Vizita fără un plan clar a adus mai des produse în plus

Dintre cei intrați doar ca să vadă ce găsesc, 69% au cumpărat cel puțin un produs pe care nu îl aveau în plan. Proporția a fost de 24% în rândul celor veniți pentru aprovizionarea obișnuită. Procentele descriu cumpărători, nu partea de produse neplanificate din fiecare coș.

După ce au ținut seama și de ceilalți factori studiați, autorii au calculat pentru cele două grupuri un raport de șanse de 8,635. Este o măsură folosită în analiza datelor, nu afirmația că probabilitatea de a cumpăra ceva neplanificat este de 8,635 ori mai mare. Raportul nu măsoară nici impulsivitatea. Studiul arată o legătură între scopul vizitei și cumpărături, nu dovedește că lipsa unui plan a provocat singură fiecare alegere.

Foamea a avut legătură cu dulciurile, nu cu întregul coș

În studiul publicat în august 2026, foamea nu a avut o legătură clară, din punct de vedere statistic, cu toate cumpărăturile neplanificate luate împreună. Legătura a apărut la gustări și dulciuri: pentru fiecare punct în plus pe scara foamei de la 0 la 10, șansele unei achiziții neplanificate din această categorie au fost cu aproximativ 9% mai mari. Autorii raportează pentru această asociere un raport de șanse OR=1,090 și p=0,001 și precizează că rezultatul a rămas semnificativ după corecțiile Bonferroni și FDR; asocierea nu dovedește singură cauzalitatea. Potrivit rezumatului publicat de Publinova, foamea a fost asociată cu gustările și dulciurile, nu cu achizițiile neplanificate din întregul coș.

Autorii au observat această legătură cu foamea la cumpărătorii mai tineri, nu la toate vârstele. Rezultatele nu spun că o persoană flămândă cumpără automat mai multe produse sau cheltuiește mai mult. Cercetarea nu oferă nici o analiză separată pentru cumpărătorii din România. Studiul nu a avut un eșantion românesc, astfel că rezultatele nu sunt validate direct pentru România și trebuie generalizate cu prudență.

Un produs neplanificat nu este neapărat o cumpărătură proastă

Studiul a urmărit dacă un produs era sau nu în plan, nu dacă omul a regretat că l-a cumpărat. Un aliment adăugat pentru masa de a doua zi poate fi util chiar dacă nu era pe listă. De aceea, procentele de 69% și 24% nu măsoară cumpărături făcute din impuls și nici bani irosiți.

O cercetare anterioară, publicată în mai 2025 de Christina Gravert și Milica Mormann, a urmărit 43.246 de cumpărări de legume perisabile din opt supermarketuri. Ofertele care cereau cumpărarea mai multor bucăți au dus la cantități mai mari decât reducerile pentru o singură bucată.

Cercetătoarele au verificat ulterior, prin întrebări adresate cumpărătorilor, dacă legumele au fost consumate integral. Analiza acestor răspunsuri a avut 175 de observații și a privit consumul la cel puțin o săptămână după cumpărare. Potrivit cercetării publicate în mai 2025, participanții au răspuns după cumpărare, printr-un sondaj ulterior la domiciliu, dacă au consumat integral produsele cumpărate. Produsele luate în plus au fost mai rar consumate integral, dar cercetătoarele nu au cântărit ce s-a aruncat: o legumă rămasă neconsumată la acel moment nu este automat o legumă ajunsă la gunoi. Autorii recunosc că această măsură nu dovedește definitiv că produsele neconsumate au fost aruncate: cantitatea aruncată nu a fost măsurată direct, iar gunoiul nu a fost cântărit. Experimentul online complementar a măsurat probabilitatea de risipă raportată de participanți, nu gunoiul real.

Ce poate verifica un cumpărător înainte să profite de o ofertă

Niciunul dintre studii nu a testat o metodă sigură de a reduce cheltuielile. Pentru o ofertă care cere cumpărarea mai multor produse, întrebările practice sunt câte bucăți vor fi folosite și dacă prețul total încape în buget, nu doar cât de mare pare reducerea. Pentru o vizită fără cumpărături precise în plan, bonul poate arăta ce a fost adăugat pe loc; numai cumpărătorul poate spune dacă acele produse îi erau utile.