România a înregistrat cel mai mic număr de nașteri din ultimii 100 de ani, cu aproximativ 145.000 de nou-născuți, o cifră care reflectă o criză demografică tot mai adâncă. În spatele acestei statistici se ascunde o realitate medicală complexă: un număr tot mai mare de cupluri se confruntă cu infertilitatea, o problemă de sănătate publică majoră, relatează Csid.

Fenomenul nu este izolat. La nivelul Uniunii Europene, în 2023 s-au născut circa 3,67 milioane de copii, iar rata totală a fertilității a scăzut la 1,38, cel mai redus nivel din istoria recentă. Potrivit Csid, specialiștii descriu situația de pe continent drept un „triple squeeze” demografic. Datele Organizației Mondiale a Sănătății sunt la fel de clare, estimând că aproximativ 17,5% dintre adulți, adică 1 din 6, experimentează infertilitate de-a lungul vieții.

Când devine timpul un factor critic?

Deși România rămâne sub media UE privind vârsta la care cuplurile au primul copil, tendința de amânare este vizibilă, în special în mediul urban și în rândul persoanelor cu studii superioare. Această amânare are însă un cost biologic. Fertilitatea feminină începe să scadă semnificativ după 35 de ani, iar după vârsta de 40 de ani, declinul este accelerat.

România se confruntă cu criza Alzheimer la 300.000 de pacienți fără strategie națională
RecomandariRomânia se confruntă cu criza Alzheimer la 300.000 de pacienți fără strategie națională

Medicii atrag atenția că amânarea vizitei la specialist duce la un declin progresiv al rezervei ovariene, ceea ce scade șansele de succes ale tratamentelor. Recomandarea este ca un cuplu să se adreseze unui specialist în infertilitate dacă sarcina nu apare după 12 luni de încercări, în cazul în care femeia are sub 35 de ani. Dacă partenera are peste 35 de ani, evaluarea este indicată după doar 6 luni. Un consult imediat este necesar dacă există antecedente precum cicluri neregulate, endometrioză, intervenții pelvine sau factori masculini cunoscuți.

Infertilitatea, o problemă a cuplului. 50% din cazuri au factor masculin

O percepție frecventă este că infertilitatea este o problemă exclusiv feminină, însă datele medicale contrazic acest lucru. În aproximativ 50% dintre cuplurile care se confruntă cu dificultăți de concepție există un factor asociat componentei masculine. Din acest motiv, evaluarea ambilor parteneri trebuie realizată simultan.

Datele dintr-o rețea de clinici de specialitate arată că în 2025, vârsta medie a pacientelor care au necesitat tratamente de fertilizare in vitro (FIV) a crescut de la 34,5 la 35,5 ani. Mai mult, numărul pacientelor cu vârste de peste 45 de ani aproape s-a dublat comparativ cu anul anterior. Există cazuri de FIV reușit și la vârste apropiate de 50 de ani, dar majoritatea acestora se realizează cu ovocite donate, nu cu material genetic propriu.

Power Couple 2026 atinge finala cu audiență record de 20.7% pe piață
RecomandariPower Couple 2026 atinge finala cu audiență record de 20.7% pe piață

560 de copii născuți prin FIV într-un an, într-o singură rețea de clinici

Medicina reproductivă joacă un rol tot mai important în contextul scăderii natalității. Conform datelor oferite de Agenția Națională de Transplant, în 2025, procedurile de reproducere umană asistată realizate în clinicile din București și Oradea ale unei rețele medicale au contribuit la nașterea a 560 de copii. Acest număr înseamnă o medie de 1,5 copii pe zi.

Impactul este concret: în următorii trei ani, aproximativ 35 de grupe de grădiniță ar putea fi formate din copiii născuți în urma acestor proceduri. Problema nu este limitată la marile orașe. Peste 40% dintre cuplurile care au apelat la aceste servicii provin din afara Bucureștiului, din județe precum Buzău, Argeș, Dolj sau Olt, ceea ce arată că infertilitatea este o problemă la nivel național.

Trei direcții esențiale pentru a combate criza

În fața acestor provocări, specialiștii propun o strategie bazată pe trei direcții cheie. Prima este informarea corectă a cuplurilor despre fereastra biologică de fertilitate și opțiunile medicale disponibile. A doua vizează o abordare centrată pe cuplu, cu evaluarea simultană a ambilor parteneri pentru a crește eficiența tratamentului.

Medicul Dan Șerbănoiu explică de ce zâmbetul perfect nu mai e la modă
RecomandariMedicul Dan Șerbănoiu explică de ce zâmbetul perfect nu mai e la modă

A treia direcție este integrarea serviciilor de medicină reproductivă în programe susținute din fonduri publice. Acest sprijin ar reduce stresul financiar și ar transforma infertilitatea dintr-un obstacol, într-o problemă tratabilă. Deși nu poate rezolva singură criza demografică, medicina reproductivă oferă o șansă reală miilor de cupluri care își doresc să devină părinți.