Copiii români de 10 ani raportează cel mai des experiențe care îi supără online

Publicat: 13 octombrie 2026, 19:03Actualizat: 13 octombrie 2026, 19:03

În România, 36% dintre copiii cu vârste între 10 și 16 ani spun că, în ultimul an, ceva întâlnit online i-a deranjat sau supărat cel puțin o dată pe lună. Media celor 19 țări europene participante la cercetare este de 23%. România are al doilea cel mai ridicat procent, după Polonia, unde acesta ajunge la 37%.

Studiul EU Kids Online 2026, prezentat de Psychologies, arată și că doar 36% dintre copiii din România se simt în siguranță online, comparativ cu 48% în țările participante. Dacă ești părinte, cercetarea îți oferă și un reper despre sprijin: cu cine vorbesc copiii după o experiență neplăcută și cât de accesibile le sunt discuțiile cu adulții.

Copiii de 10 ani raportează cel mai des experiențe supărătoare

În România, cea mai mare frecvență apare la cei mai mici copii chestionați: 40% dintre cei de 10 ani declară asemenea experiențe cel puțin lunar. Procentul este de 33% la 11-12 ani, de 35% la 13-14 ani și de 37% la 15-16 ani.

În țările participante, frecvența crește în general odată cu vârsta. România este însă unul dintre exemplele în care această evoluție nu se regăsește. La nivel european, ponderea copiilor care raportează lunar experiențe online deranjante sau supărătoare a crescut de peste trei ori față de 2020, de la 7% la 23%.

Prietenii sunt primul sprijin după o experiență neplăcută

După cea mai recentă experiență online care i-a deranjat sau supărat, cu cine au stat de vorbă copiii din România? Întrebarea le-a fost adresată celor care trecuseră printr-o asemenea experiență în ultimul an. Iată ce au răspuns:

39% au vorbit cu un prieten de vârsta lor, față de media europeană de 43%.
36% au vorbit cu un părinte sau îngrijitor, față de 35% în țările participante.
16% nu au vorbit cu nimeni, comparativ cu media de 20%.

Diferența dintre băieți și fete este vizibilă: în România, 22% dintre băieți nu au vorbit cu nimeni, față de 11% dintre fete. La nivel european, fetele caută mai des sprijin la prieteni, în timp ce băieții gestionează mai des singuri experiența.

Discuția cu părinții are propriile dificultăți. Despre lucrurile care îi supără, 44% dintre copiii din România spun că le este foarte ușor să vorbească cu părinții, iar 32% că le este destul de ușor. Pentru 25%, conversația este destul de sau foarte grea, față de media de 22% din cele 19 țări.

Fetele vorbesc mai des cu cineva după ce ceva online le-a supărat, dar le este mai greu să discute cu părinții. În România, ponderea fetelor care spun că pot vorbi ușor cu părinții este cu 12 puncte procentuale sub cea a băieților. Este una dintre cele mai mari diferențe de acest fel dintre țările participante.

În familiile din România cu statut socioeconomic scăzut, adică o situație socială și economică mai dificilă, mai puțin de două treimi dintre copii spun că pot discuta ușor cu părinții despre ce îi supără.

Un pas pe care îl poți aplica este să fii disponibilă să asculți ce îl supără pe copil. Despre rolul adultului în dezvoltarea lui, Dr. Dan Siegel și Dr. Tina Payne Bryson scriu în cartea „Puterea de a fi prezent. Cum influențează părinții viitorul copiilor”: „unul dintre cei mai buni indicatori științifici ai felului în care se va dezvolta un copil – în ceea ce privește fericirea, succesul academic, capacitatea de a conduce și relațiile semnificative – este dacă există cel puțin un adult în viața lui care îi este în mod constant alături.”

Folosirea internetului nu înseamnă și evaluarea corectă a informațiilor

Primul rezultat dintr-o căutare nu este neapărat și cea mai bună sursă de informație. În România, doar 24% dintre copii știu acest lucru, cel mai mic procent dintre țările participante; media lor este de 35%.

Totodată, 35% dintre copiii români știu că oamenii nu primesc neapărat aceleași informații atunci când caută ceva online, față de media europeană de 45%. Acestea sunt două distincții concrete pe care le poți aduce în conversația despre căutările pe internet.

Echipa de cercetare din România arată că acești copii tind să își supraestimeze competențele digitale, adică abilitățile de folosire și înțelegere a mediului online. Scorurile pe care și le acordă sunt considerabil mai mari decât rezultatele obținute la testul de cunoștințe. Raportul distinge astfel între abilitățile tehnice și capacitatea de a evalua informațiile sau de a înțelege cum regulile automate ale platformelor influențează conținutul afișat.

Părinții discută mai rar și folosesc mai des controlul tehnic

În comparația europeană cu anul 2020, jumătate dintre copii spun că părinții discută cu ei despre activitatea online, față de 66% atunci. Folosirea filtrelor sau blocarea conținutului este raportată de 38% dintre copii, față de 22% în 2020. Urmărirea locației prin sisteme de localizare este raportată de 42%, față de 15%.

În România, instrumentele de control sunt folosite mai puțin decât în media europeană:

Filtrarea sau blocarea anumitor tipuri de conținut este raportată de 26% dintre copiii din România, față de media europeană de 38%.
Despre urmărirea de către părinți a conținutului văzut ori a aplicațiilor folosite vorbesc 24% dintre copii, comparativ cu 40% în țările participante.
Urmărirea locației de către părinți este raportată de 37% dintre copii, față de media de 42%.
Un serviciu de limitare a timpului online este folosit de părinți potrivit a 19% dintre copii, comparativ cu media de 40%. Pentru acest instrument, România are cel mai mic procent dintre cele 19 țări.

Cele mai puternice îngrijorări nu țin de internet

La aproape toate temele măsurate, copiii din România își exprimă îngrijorarea mai des decât media europeană. În frunte sunt temerile legate de familie: 67% dintre cei de 12-16 ani se tem că un membru al familiei ar putea muri sau s-ar putea îmbolnăvi grav, față de 51% la nivel european.

Un război care le-ar putea afecta viața îi îngrijorează pe 44% dintre copiii români din aceeași categorie de vârstă, comparativ cu 36% în țările participante.

La baza cercetării stă un sondaj reprezentativ realizat în 19 țări europene, cu 28.465 de copii între 10 și 16 ani. Dintre aceștia, 1.063 sunt din România. Colectarea răspunsurilor a avut loc din aprilie 2025 până în aprilie 2026.

ParentED Fest aduce la București șapte experți în psihologia și educația copilului

Pe 17-18 octombrie 2026, la Aula Magna a Universității Politehnica din București, este anunțată a treia ediție a ParentED Fest. Programul îi reunește pe Alfie Kohn, Erica Komisar, Isabelle Filliozat, Dr. Tina Payne Bryson, Dr. Dan Siegel, Caroline Welch și Jessica Joelle Alexander, șapte experți internaționali în psihologia și educația copilului.

Erica Komisar și Isabelle Filliozat participă pentru prima dată în România. Dan Siegel revine la cererea publicului, iar Jessica Joelle Alexander se află la a doua participare la festival.