Cum închei o zi solicitantă fără să rămâi conectată la serviciu. Un psiholog explică ce poți încerca

Publicat: 18 octombrie 2026, 17:08Actualizat: 18 octombrie 2026, 17:16

Birou de lucru echipat cu scaun ergonomic și cană de cafea – Imagine ilustrativă – Revista Ioana

Poți încerca trei măsuri când stresul profesional te copleșește: un ritual care marchează sfârșitul programului, respirația controlată și mișcarea. Recomandările privesc atât momentele dificile din timpul muncii, cât și trecerea spre timpul personal. Dacă nu poți lua imediat o pauză, contează și schimbările posibile la serviciu.

Marchează sfârșitul programului printr-un ritual

Despre felul în care poți încheia ziua profesională, Anca Teodor Răducanu, psiholog și psihoterapeut, a explicat într-un interviu la Euronews România, publicat pe 18 octombrie 2026, la ora 16:44: „Asta înseamnă să încheiem să închidem notificările care au legătură cu jobul să facem chiar un gest de încheiere, de exemplu plimbarea de care vă spuneam sau asta un pic poate într-o meditație, poate ascultat niște muzică frumoasă și apoi să ne reluăm viața personală.”

Psihologul recomandă să păstrezi acest obicei zilnic și consideră că respectarea lui consecventă poate diminua mult stresul. Plimbarea are aici rolul de a marca trecerea dintre serviciu și restul zilei, înainte să revii la activitățile personale.

În aceeași discuție, Răducanu confirmă că îmbrățișările pot ajuta și pune accent mai ales pe calitatea contactului cu ceilalți.

Încetinește expirația când simți că stresul te copleșește

Pentru un moment tensionat, psihologul propune un exercițiu pe care îl recomandă și persoanelor cu care lucrează. Îl poți urma astfel:

Așază o mână pe piept, apoi inspiră adânc.
Lasă aerul să iasă încet, ca atunci când sufli printr-un pai, fără să forțezi ritmul.
Așteaptă fără grabă următoarea inspirație, apoi revino la respirația obișnuită.

Potrivit Ancăi Teodor Răducanu, exercițiul poate aduce o liniștire pe moment, iar repetarea lui poate ajuta mai mult. Recomandarea este să ai răbdare cu respirația, fără să te grăbești să tragi din nou aer.

Alege o formă de mișcare care îți face plăcere

Mișcarea ocupă primul loc între recomandările psihologului, care explică faptul că stresul se acumulează și în corp. Pe lângă mersul pe jos, poți alege dansul, pentru plăcerea activității, sau un sport care are sens pentru tine.

Dacă mergi în continuare la serviciu deși te simți copleșită, Răducanu spune că mișcarea și exercițiile respiratorii te pot ajuta să faci față acestei perioade.

În privința odihnei, recomandă un plan adaptat persoanei. Acordă importanță și identificării nevoilor și valorilor tale, pentru a înțelege ce direcție vrei să urmezi profesional.

Caută și schimbări în felul în care muncești

Când concediul nu este posibil imediat, primul pas recomandat de psiholog este să examinezi ce se poate modifica în mediul profesional. Ea consideră că soluțiile pentru dificultățile de acolo nu sunt întotdeauna explorate suficient.

Printre variantele discutate se află mutarea într-un alt departament, schimbarea funcției sau alegerea unui alt loc de muncă. Refuzul unor sarcini și delegarea sunt, de asemenea, menționate în discuția despre limite.

Răducanu avertizează că dificultatea de a pune limite, asociată cu prea multă muncă, poate contribui la burnout, adică epuizare profesională. Persoanele vulnerabile emoțional, cu predispoziție la anxietate ori depresie, pot fi mai expuse. Totuși, potrivit ei, stresul și suprasolicitarea nu duc la burnout în cazul fiecărei persoane.

Angajatorul are responsabilitatea principală pentru condițiile de lucru

Psihologul atribuie angajatorului cea mai mare responsabilitate: un volum realizabil de sarcini și sprijin pentru angajații care ajung la epuizare. Contează și posibilitatea de a avea control asupra propriei activități.

Autonomia include participarea la decizii. Răducanu spune că implicarea angajaților îi poate face să se simtă mai liberi și mai legați de locul în care lucrează.

În cazul revenirii după burnout, recomandă reluarea treptată a activității, inițial pentru doar câteva ore. Ritmul de lucru este legat și de tipul activității desfășurate.

Urmărește și schimbările din relația ta cu serviciul

Pentru a deosebi oboseala de epuizarea profesională, Răducanu a explicat: „oboseala trece de obicei după un weekend sau după un concediu. În schimb, când vorbim despre burnout, care este un fenomen ocupațional, nu este o tulburare, vorbim despre o epuizare care ne afectează psihologic, ne afectează emoțional.”

În descrierea ei, merită să urmărești aceste semne:

Te distanțezi mental de serviciu și de responsabilitățile profesionale.
Eficiența cu care lucrezi se reduce drastic.
Munca îți pare tot mai puțin valoroasă.

Începe evaluarea medicală la medicul de familie

Dacă soliciți ajutor pentru această epuizare, traseul descris de psiholog pornește de la medicul de familie, care verifică posibile cauze fizice. Urmează evaluarea făcută de un psihiatru.

Cât despre concediul medical, Răducanu spune că, după informațiile pe care le are, nu există unul anume pentru burnout. Precizează însă că trebuie să verifici acest lucru cu medicii: aprecierea ei nu stabilește dacă ai dreptul la concediu.

Ea menționează concedii asociate tulburării de adaptare, stresului sever, anxietății ori depresiei, probleme pe care le leagă de burnout. Tulburarea de adaptare este una dintre situațiile pentru care indică necesitatea evaluării medicale. În cazurile descrise, spune psihologul, concediul este acordat de obicei de psihiatru.