Când ai nevoie de mamografie după 40 de ani, chiar dacă rezultatul ecografiei mamare este bun

Publicat: 6 octombrie 2026, 14:54Actualizat: 6 octombrie 2026, 14:54

După 40 de ani, un rezultat bun la ecografia sânilor nu exclude un cancer in situ, în care celulele anormale nu s-au răspândit în țesuturile din jur. Alegerea investigației și a intervalului dintre controale depinde de vârstă și de istoricul familial, iar momentul programării poate reduce disconfortul mamografiei.

Aproximativ 7.000 de femei primesc anual diagnosticul de cancer de sân în România, unde acesta este cel mai frecvent tip de cancer la femei.
Cele mai multe sunt diagnosticate în stadiile II și III, potrivit Institutului Oncologic București, când chimioterapia și mastectomia, adică îndepărtarea sânului, sunt de cele mai multe ori necesare.
Peste 80% dintre cancerele mamare descoperite în România sunt în fază avansată, cu șanse de vindecare și speranță de viață mai mici.
O femeie din 9 ar putea dezvolta cancer mamar de-a lungul vieții, spune medicul radiolog Bogdan Cocias.
La un istoric familial bogat de cancer mamar sau ovarian, evaluarea poate include și examinarea prin rezonanță magnetică (RMN) a sânilor la 2-3 ani, potrivit medicului.

Vârsta și istoricul familial stabilesc ritmul investigațiilor

Informațiile au fost relatate de Digi24. Dr. Bogdan Cocias este medic primar cu specializare în senologie, domeniul dedicat examinării sânilor, și competențe în rezonanță magnetică și tomografie computerizată (RMN și CT), la Hyperclinica MedLife Sibiu Mihai Viteazul, din Sibiu, județul Sibiu. Explicațiile sale au fost publicate de Digi24, într-un material susținut de MedLife, rețeaua în care lucrează.

Despre vârsta la care sunt indicate investigațiile preventive, medicul explică: „Ecografia mamară se recomandă femeilor între 30 și 40 de ani care pot face această investigație anual, în scop preventiv, pentru depistarea precoce a unui cancer de sân. Mamografia se recomandă o dată la 2 ani pentru femeile trecute de 40 de ani. La nevoie, chiar dacă pacienta este mai tânără de 30 de ani investigația se începe cu mamografia”.

Intervalul pentru mamografie din această recomandare se aplică femeilor fără istoric familial de cancer mamar sau ovarian. Dacă ai un istoric familial bogat de asemenea cancere, medicul descrie o evaluare mai frecventă, care poate include testări genetice și mamografie anuală.

Controalele preventive, numite și screening, urmăresc depistarea bolii înainte să apară simptome. Potrivit radiologului, descoperirea unei leziuni mici poate permite o intervenție mai puțin invazivă, cu păstrarea sânului și, în unele situații, fără chimioterapie.

Mamografia poate arăta modificări greu de observat ecografic

Mamografia folosește o doză mică de radiații X și este investigația de referință pentru depistarea cancerului mamar. Poate identifica leziuni incipiente și microcalcificări, adică mici depuneri de calciu. Medicul explică faptul că acestea din urmă sunt vizibile, de cele mai multe ori, doar la mamografie.

Examinarea permite afișarea ambilor sâni alături, pe același ecran. Astfel, radiologul poate observa diferențe de densitate între ei. Compararea cu mamografiile anterioare ajută și la evaluarea leziunilor mici.

Ecografia se desfășoară diferit: medicul deplasează sonda și examinează întâi un sân, apoi celălalt. Imaginile se schimbă odată cu mișcarea, astfel că sânii nu pot fi comparați simultan în același fel.

Poziția corpului contează și ea. Mamografia poate evidenția îngroșări ale pielii sau zone în care pielea este discret trasă spre interior. Aceste modificări pot fi ratate la ecografie, explică radiologul, deoarece sânul arată diferit când stai întinsă pe spate față de poziția în picioare.

Ecografia evaluează leziunile și ganglionii de la subraț

Ecografia mamară nu folosește radiații și este nedureroasă. Ajută la diferențierea structurilor cu lichid de cele solide, la aprecierea formei și conturului leziunilor și la examinarea ganglionilor axilari, cei aflați la subraț.

Despre modificările care pot duce la recomandarea unor examinări suplimentare, dr. Cocias precizează: „La ecografie putem observa o retracție mamelonară, o leziune nou apărută, cu un contur neregulat, poate cu o vascularizație mai accentuată, prezența unor ganglioni măriți de la nivelul axilei sau asimetrici față de axila contralaterală. Mai rar, se pot observa microcalcificările pe care, de obicei, le vedem la mamograf. Acestea sunt niște semne care indică nevoia continuării investigației cu o mamografie sau chiar un RMN. De asemenea, putem investiga ceea ce ne spune pacienta că a descoperit la autopalpare-un nodul nou apărut, de exemplu. Este important ca pacientele să facă ecografie regulat, fără să aibă vreun simptom care să le îngrijoreze, pentru că un cancer descoperit la timp se poate trata minim invaziv. Totuși, mai ales după 40 de ani, un rezultat bun ecografic nu exclude existența unui cancer in situ pe care îl putem vedea la mamografie”.

Pentru precizia examinării contează atât rezoluția aparatului, adică nivelul de detaliu al imaginii, cât și pregătirea celui care interpretează ce vede. Medicul descrie rolul experienței în imagistica sânului astfel: „Noi, radiologii care lucrăm cu sân, considerăm că cea mai mare importanță are experiența medicului. Sunt mulți medici care fac ecografie, dar nu toți sunt specialiști în imagistica sânului. Este important și aparatul, desigur, pentru că cele noi ne ajută să vedem leziunile mici pe care nu le puteam descoperi cu vechile aparate, dar specialistul contează foarte mult pentru că lucrând mult în senologie poate vedea anumite lucruri pe care alți colegi nu le observă. Cancerul mamar este de multe tipuri și este foarte mare diferență între un carcinom triplu negativ, care e ovalar și bine delimitat și un cancer lobular sau un cancer ductal. Fiecare se vede altfel și dacă nu ești antrenat, o să ratezi leziunile”.

Poți programa mamografia într-un moment cu sensibilitate mai mică a sânilor

Disconfortul depinde și de sensibilitatea sânilor la momentul examinării, explică radiologul. Recomandările sale pentru pregătire și desfășurarea procedurii sunt:

Dacă ai menstruație, programează mamografia la câteva zile după aceasta, când sânii sunt moi și nedureroși. Sensibilitatea deja prezentă poate accentua durerea la compresie.
Dacă ești la menopauză, alege un moment în care simți sânii mai moi.
Discută cu asistenta despre disconfort. Răbdarea, explicarea manevrelor și adaptarea ritmului în care sânul este comprimat pot face examinarea mai ușor de tolerat.

Compresia are un rol tehnic: reduce grosimea sânului prin care trec razele X, îmbunătățește imaginea și permite o doză mai mică de iradiere, explică medicul. În cazul sânilor mici și denși, examinarea poate fi mai dificilă, dar este posibilă. Asistenta poate aplica treptat compresia până la nivelul minim acceptabil.

Radiologul spune că aparatele actuale sunt digitale, iar cele mai noi au piesa care apasă sânul realizată din plastic flexibil, cu colțuri rotunjite. Aceste caracteristici pot face procedura mai confortabilă.

La fel de importantă este comunicarea: asistenta explică ce urmează și cere acordul pacientei înainte de a crește presiunea pentru a obține o imagine mai bună. Medicul subliniază că înțelegerea fiecărei manevre, empatia și răbdarea reduc teama din timpul examinării.

Temerile despre compresie și biopsie merită discutate cu medicul

Dr. Cocias afirmă că mamografia poate descoperi cancerul la timp și respinge ideea că presiunea aplicată sânului ar provoca boala. El precizează că nu există dovezi care să susțină această teamă.

În privința radiațiilor, medicul descrie doza mamografiei drept controlată și foarte mică. Comparația pe care o oferă este o iradiere de cel puțin 20 de ori mai mică decât la un tomograf.

Radiologul respinge și afirmația că biopsia, prelevarea unei probe de țesut pentru analiză, ar provoca metastaze, adică răspândirea cancerului în alte părți ale corpului.

În experiența sa, frica de diagnostic este o cauză importantă a amânării investigațiilor. El amintește și lipsa banilor sau a timpului printre motivele neprezentării la control. Consideră că invitarea pacientelor la examinare și informarea în cadrul unor programe de screening ar putea reduce aceste bariere.

Medicul semnalează lipsa unui program național de screening pentru cancerul mamar în România. Tot el atrage atenția că mastectomia poate avea, pe lângă consecințele medicale, efecte psihologice legate de felul în care femeia își percepe corpul.

RMN-ul mamar este indicat în situații selectate

Potrivit dr. Cocias, această examinare se face cu substanță de contrast. Poate fi indicată după descoperirea unui nodul malign, atunci când tipul de cancer poate afecta ambii sâni și este necesară evaluarea lor.

O altă situație descrisă de medic este cea a pacientelor tinere cu cancer mamar diagnosticat. Posibilitatea unor mutații genetice care ar putea favoriza alte leziuni justifică, în cazurile selectate, completarea investigațiilor.

Evaluarea urmărește să stabilească dacă există doar leziunea cunoscută și dacă dimensiunile ei corespund celor măsurate ecografic și mamografic. Aceste informații ajută la planificarea unei operații care să îndepărteze numai o parte a sânului, atunci când acest lucru este posibil.

Ce observi acasă completează consultul de specialitate

Autoexaminarea lunară a sânilor face parte din măsurile de prevenție descrise alături de investigațiile recomandate în funcție de situație. La consult, poți spune ce ai observat la autopalpare; medicul subliniază că aceste informații se interpretează împreună cu examinarea clinică și rezultatele imagistice.

Stilul de viață descris pentru prevenție include renunțarea la fumat, limitarea alcoolului, alimentația sănătoasă, menținerea unei greutăți corporale adecvate, somnul odihnitor, activitatea fizică regulată și gestionarea stresului.

Cancerul mamar poate apărea și la bărbați. Printre cauzele menționate se află mutațiile genetice, dezechilibrele hormonale și expunerea la radiații sau la unele substanțe chimice.