Când nașterea nu decurge cum ai sperat, ce mai poți face pentru bebeluș. Un studiu indică rolul alăptării exclusive

Publicat: 10 iulie 2026, 00:29Actualizat: 10 iulie 2026, 00:29

O analiză sistematică nouă, coordonată de Universitatea Bournemouth împreună cu University Hospitals Dorset, pune cap la cap date de la peste 5.300 de sugari sănătoși din 11 studii și sugerează o legătură între felul în care vine pe lume un copil, expunerea la antibiotice în jurul nașterii și felul în care se dezvoltă microbiomul intestinal în primele luni.

Pentru mamele care nasc prin cezariană sau trec printr-un tratament cu antibiotice în jurul nașterii, mesajul care se transmite este unul mai blând decât pare la prima vedere: analiza nu spune că aceste intervenții ar trebui evitate, ci că alăptarea exclusivă ar putea ajuta la reducerea unor diferențe observate în bacteriile intestinale ale bebelușilor. Iar asta contează fiindcă multe femei ajung la cezariană sau la antibiotice din motive medicale reale, nu din alegere.

Cercetătorii au observat că bebelușii născuți prin cezariană sau expuși la antibiotice în jurul nașterii aveau, în ansamblu, o compoziție diferită a bacteriilor intestinale și mai puțină diversitate decât bebelușii născuți vaginal fără expunere la antibiotice. În aceste grupuri, bacterii considerate benefice, cum sunt Bacteroides și Bifidobacterium, au fost adesea mai puțin abundente.

Microbiomul intestinal înseamnă comunitatea de bacterii și alte microorganisme care trăiesc în tractul digestiv. În viața foarte timpurie, el are legătură cu dezvoltarea sistemului imunitar și cu sănătatea metabolică generală. Asta explică de ce tema stârnește interes: nu pentru a încărca mamele cu o grijă în plus, ci pentru a înțelege mai bine ce poate susține echilibrul copilului de la început.

Alăptarea exclusivă poate susține microbiomul bebelușului

Partea cea mai încurajatoare din analiză ține de alăptare. La sugarii născuți prin cezariană sau expuși la antibiotice, alăptarea exclusivă ar putea reduce aceste diferențe observate în microbiom, ceea ce sugerează o restabilire parțială a echilibrului microbian.

Dr. Heidi Singleton, conferențiar universitar superior în asistență medicală pediatrică la Universitatea Bournemouth, a explicat:

„Cea mai încurajatoare constatare a fost rolul potențial al alăptării. În mai multe studii, bebelușii care au fost alăptați exclusiv păreau să prezinte o recuperare a bacteriilor intestinale benefice în urma nașterii prin cezariană sau a expunerii la antibiotice. Deși este nevoie de mai multe cercetări, aceste constatări subliniază importanța de a ne asigura că familiile au acces la informații și sprijin bazate pe dovezi privind alăptarea. Sperăm că această cercetare va contribui la o mai bună înțelegere a beneficiilor alăptării și va încuraja o cultură în care familiile care aleg să alăpteze sunt sprijinite acasă, la locul de muncă și în comunitățile lor.”

Dacă ești însărcinată sau ai născut deja, partea utilă de luat de aici este simplă: dacă alăptarea este o opțiune pentru tine, merită să ceri sprijin din timp, mai ales dacă știi că ai o naștere prin cezariană sau există posibilitatea unor antibiotice în jurul nașterii. Studiul vorbește despre susținere reală, nu despre presiune.

Studiul nu indică dezavantaje permanente și subliniază importanța intervențiilor medicale

Aici este o nuanță esențială. Diferențele observate nu au fost semnificative, iar certitudinea generală a dovezilor a fost evaluată ca fiind foarte scăzută. Motivul ține de felul în care au fost construite majoritatea studiilor incluse: au fost în mare parte observaționale, iar rezultatele au variat.

Dr. Heidi Singleton a rezumat foarte clar limita acestor date, potrivit Medicalxpress:

„Această analiză este prima care examinează împreună metoda de naștere și expunerea la antibiotice, oferindu-ne o imagine mai completă despre modul în care aceste experiențe comune din viața timpurie pot influența microbiomul intestinal al sugarului. Deși am găsit unele tipare consistente, implicațiile pe termen lung pentru sănătatea copiilor rămân neclare.”

Asta înseamnă că, astăzi, nu există un verdict simplu de tipul „cezariana face rău” sau „antibioticele trebuie evitate”. Din contră, cercetătorii spun explicit că nașterile prin cezariană și folosirea antibioticelor nu ar trebui evitate, fiindcă sunt adesea esențiale în îngrijirea maternității și neonatală și protejează viețile și sănătatea mamelor și ale bebelușilor.

Dar există un lucru important pentru liniștea ta: dacă ai născut prin cezariană sau ai avut antibiotice, aceste date nu spun că ai pornit cu un dezavantaj imposibil de recuperat. Alăptarea exclusivă apare tocmai ca un posibil factor care poate atenua diferențele observate.

Sprijinul pentru alăptare devine tema centrală

La această analiză au contribuit și două mame cu experiență personală, care au salutat concluziile legate de alăptare și au cerut mai mult sprijin din partea serviciilor de sănătate, a angajatorilor și a societății. Accentul cade pe ajutor practic: informații clare, sprijin bazat pe dovezi și o cultură în care femeia care vrea să alăpteze să nu fie lăsată să se descurce singură.

Profesor Minesh Khashu, neonatolog consultant și profesor de sănătate perinatală la University Hospitals Dorset, a spus:

„Aceste constatări necesită o explorare ulterioară prin studii concepute și finanțate corespunzător și intenționăm să înființăm o cohortă în Dorset pentru a investiga acest lucru în continuare. De asemenea, este important să oferim un sprijin adecvat pentru alăptare în cadrul sistemelor de sănătate și al societății în general.”

Dacă pui această informație în viața de zi cu zi, un pas bun este să tratezi alăptarea ca pe ceva ce merită susținere concretă, nu doar încurajări. La spital, în primele zile acasă, apoi la întoarcerea la muncă, diferența o face ajutorul primit la timp.

Cercetătorii vor să continue investigațiile printr-o cohortă nouă în Dorset, tocmai pentru a înțelege mai bine ce înseamnă aceste diferențe din microbiom pentru sănătatea copiilor pe termen lung.

Citește și: