De ce devine un copil mai iritabil și mai copleșit în zilele caniculare. Ce arată noul studiu despre riscul real

Ai observat poate că, în zilele foarte calde, un copil devine mai iritabil, doarme mai prost sau pare mai copleșit decât de obicei. Un studiu nou al Universității din Sydney, Australia, leagă exact aceste perioade de un risc mai mare de internări în spitalele de sănătate mintală în rândul copiilor și adolescenților.

Adaugă Revista Ioana ca sursă preferată în Google

Consecința se vede direct în spital: internările au crescut în zilele mai călduroase, iar cercetătorii spun că acest lucru s-a observat mai ales în sezonul rece. Analiza a inclus toate internările în spitalele de sănătate mintală pentru copii de până la 12 ani și adolescenți de 13-17 ani din New South Wales, Australia, între 2001 și 2022. Iar tema nu e una marginală. La nivel mondial, unul din șapte tineri între 10 și 19 ani se confruntă cu o tulburare mintală, ceea ce înseamnă 15% din povara globală a bolilor pentru această grupă de vârstă, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

Pentru o familie, asta înseamnă un lucru foarte simplu și foarte important: căldura extremă nu înseamnă doar disconfort fizic. Poate deveni un factor care apasă peste un echilibru deja fragil, mai ales la copiii și adolescenții vulnerabili. Studiul leagă temperaturile extreme de un risc mai mare pentru afecțiuni mintale precum abuzul de substanțe, depresia, anxietatea, tulburarea obsesiv-compulsivă și tulburările de comportament.

De ce merită să privești altfel zilele foarte calde

Motivul exact pentru care cresc vizitele la spitalele de sănătate mintală nu este confirmat. Cercetătorii sugerează că schimbările neașteptate de temperatură ar putea influența răspunsurile la stres, somnul și starea de spirit. Chiar și fără un răspuns complet, ideea practică rămâne: în perioadele de căldură, rutina emoțională a copiilor are nevoie de mai multă grijă.

Dar asta nu cere gesturi complicate. În zilele cu temperaturi ridicate, ajută dacă programul devine puțin mai blând: mai multă umbră, un spațiu răcoros, mai puțină suprastimulare și atenție la somn. Dacă un copil sau un adolescent trece deja printr-o perioadă sensibilă, aceste detalii mici pot conta mult.

Wen-Qiang He, autorul principal al studiului, a explicat că problema este deja prezentă, nu una îndepărtată.

„Vremea mai caldă decât în mod normal, care devine tot mai frecventă din cauza schimbărilor climatice, afectează deja sănătatea mintală a unora dintre cei mai vulnerabili tineri ai noștri.”

Presiunea ar putea crește în următoarele decenii

Datele merg și mai departe. Până în perioada 2090-2099, internările atribuibile căldurii sunt proiectate să crească între 6.0% și 7.7% într-un scenariu de emisii scăzute sau moderate de gaze cu efect de seră și cu 20.8% într-un scenariu de emisii ridicate. Diferența dintre 6.0%-7.7% și 20.8% spune ceva foarte concret: felul în care se încălzește planeta schimbă și cât de apăsat va deveni impactul asupra sănătății mintale.

Potrivit Euronews, cercetătorii leagă această evoluție de creșterea temperaturilor globale, accelerată de schimbările climatice. Iar pierderea nu se vede doar în statistici. Se vede în starea copiilor, în presiunea pusă pe familii și în sistemele de sănătate care vor avea nevoie de mai mult sprijin și de soluții mai bine gândite.

„Această povară se estimează că se va înrăutăți din cauza schimbărilor climatice.”

Ce poți face acasă, fără presiune și fără panică

Dacă ai un copil sau un adolescent în familie, mesajul util nu este să te alarmezi, ci să fii atentă la perioadele de căldură ca la un moment în care merită mai multă prezență. Un spațiu climatizat sau măcar mai răcoros, un program mai puțin aglomerat și mai multă grijă pentru odihnă pot fi măsuri de protecție, nu simple mofturi de vară.

Și școala sau comunitatea pot ajuta. În unghiul discutat de cercetători, măsuri precum accesul la spații climatizate, ajustarea programului școlar și includerea sănătății mintale în avertizările publice privind căldura pot face diferența. Pentru părinți, asta poate însemna și o discuție simplă cu școala sau cu persoanele care au grijă de copil, mai ales în perioadele foarte calde.

Studiul nu detaliază diferențe clare între copiii mici și adolescenți, deși analiza a separat categoriile de vârstă, până la 12 ani și 13-17 ani. Tocmai de aceea, semnalele individuale contează mult: schimbări de dispoziție, somn dereglat, agitație sau retragere. Nu ca etichete, ci ca semne că perioada respectivă cere mai multă blândețe.

Sănătatea mintală a copiilor este inclusă tot mai mult în planificarea pentru adaptarea la schimbările climatice și în sănătatea publică. Iar unul dintre lucrurile cele mai utile, chiar de acum, este să tratezi zilele de căldură extremă și ca pe zile în care echilibrul emoțional are nevoie de protecție, nu doar corpul.

Citește și: