37.000 de copii în studiu arată o legătură între alăptarea exclusivă și simptome ADHD mai reduse

Publicat: 29 iunie 2026, 16:55Actualizat: 29 iunie 2026, 16:55

Un studiu realizat la Universitatea din Bergen, Norvegia, a găsit o asociere între alăptarea exclusivă în primele șase luni de viață și un risc mai scăzut de simptome ADHD la copiii mici. Vestea utilă nu este că există o rețetă perfectă, ci că durata și exclusivitatea alăptării par să conteze atunci când vorbim despre dezvoltarea copilului.

Concret, cercetătorii au analizat date de la peste 37.000 de copii născuți în Norvegia între 1999 și 2009 și au urmărit atât felul în care au fost hrăniți, cât și evaluările făcute la vârstele de trei, cinci și opt ani. Rezultatul a mers într-o direcție clară: orice alăptare a fost asociată cu simptome ADHD reduse, iar legătura a devenit mai puternică pe măsură ce alăptarea a fost mai lungă și mai intensă, cu cel mai pronunțat efect la alăptarea exclusivă până la șase luni.

Pentru tine, miza reală este una simplă. Dacă poți și îți dorești să alăptezi, acest studiu oferă încă un motiv să privești alăptarea ca pe un sprijin posibil pentru sănătatea neurodezvoltării copilului, nu doar ca pe o alegere alimentară de început. Iar dacă drumul nu este ușor, mesajul nu ar trebui citit ca presiune sau vinovăție, ci ca informație care te poate ajuta să ceri sprijin și să iei decizii mai așezate.

Efectul a crescut odată cu durata alăptării exclusive

Ce spune, de fapt, cercetarea? Nu doar că alăptarea a fost asociată cu mai puține simptome ADHD, ci că diferența a crescut pe măsură ce copilul a fost alăptat exclusiv mai mult timp, până la pragul de șase luni. Aici a fost observat nivelul cel mai scăzut al simptomelor, comparativ cu perioadele mai scurte de alăptare exclusivă.

Berit Skretting Solberg (psihiatru și cercetător la Departamentul de Biomedicină, Universitatea din Bergen, și consultant senior la Spitalul Betanien) a explicat limpede sensul rezultatului.

„Am descoperit că, cu cât un copil a fost alăptat exclusiv mai mult timp (până la șase luni), cu atât nivelul simptomelor ADHD la vârstele de trei, cinci și opt ani a fost mai scăzut.”

Asta nu înseamnă că alăptarea previne sigur ADHD și nici că o perioadă mai scurtă „dăunează”. Înseamnă doar că, în grupul foarte mare analizat, copiii alăptați exclusiv până la șase luni au avut o asociere mai favorabilă decât cei alăptați mai puțin sau neexclusiv.

Fetele au avut cele mai puternice asocieri

Un detaliu care merită atenție este diferența dintre sexe. Studiul a observat asocieri semnificative între alăptarea exclusivă și simptomele ADHD la toți copiii analizați, dar fetele au avut cele mai puternice asocieri la toate vârstele urmărite: trei, cinci și opt ani.

Numai că aici apare și una dintre limitele importante. Cercetarea nu explică de ce legătura a fost mai puternică la fete. Iar asta contează, fiindcă te ajută să citești corect rezultatele: studiul arată o legătură observată în date, nu oferă încă răspunsul biologic complet despre cum și de ce se întâmplă asta.

Autorii nu vorbesc despre cauză directă, ci despre o asociere

Partea cea mai importantă, ca să nu transformi o informație utilă într-o povară, este aceasta: studiul este observațional. Asta înseamnă că arată o asociere, nu dovedește că alăptarea este cauza directă a unui risc mai mic de simptome ADHD.

Potrivit Euronews, autorii spun că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mecanismele din spatele acestei legături. Cu alte cuvinte, studiul adaugă o piesă nouă într-un puzzle mai mare, dar nu îl închide.

Berit Skretting Solberg a pus rezultatele într-un cadru mai larg.

„Este bine stabilit că simptomele și tulburările psihiatrice pot fi influențate atât de factori genetici, cât și de mediu.”

Și tot ea a subliniat că ereditatea nu este singura piesă din tablou.

„Deși ereditatea este probabil cel mai puternic factor de risc pentru ADHD, tulburările de neurodezvoltare sunt modelate de multiplei factori.”

Mesajul practic de aici este blând și realist: dezvoltarea unui copil nu depinde de un singur gest, de o singură lună sau de o singură alegere.

Recomandarea de șase luni există deja, dar multe mame nu ajung la ea

Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF recomandă alăptarea în prima oră de la naștere și alăptarea exclusivă timp de șase luni, fără alte alimente sau lichide, inclusiv apă. Studiul din Norvegia vine în aceeași direcție, dar arată și un lucru foarte concret despre viața reală a mamelor: participantele au alăptat exclusiv, în medie, mai puțin de patru luni.

Compararea acestor două repere spune mult. Media observată, sub patru luni, a fost sub recomandarea de șase luni. Diferența nu e mică. Vorbește despre cât de greu poate fi, în practică, să menții alăptarea exclusivă atât cât ți-ai propus.

Dar exact aici merită să privești studiul cu mai multă blândețe. Dacă alăptarea este posibilă pentru tine, poate fi util să o vezi ca pe un obiectiv care se construiește pas cu pas. Iar dacă nu este posibilă sau nu merge cum ai sperat, acest rezultat nu spune nimic despre valoarea ta ca mamă.

Cu ce rămâi, fără presiune inutilă

Dacă ești însărcinată sau la început de drum cu un bebeluș, informația utilă este aceasta: alăptarea exclusivă până la șase luni a fost asociată, în acest studiu mare, cu mai puține simptome ADHD între trei și opt ani, iar legătura a fost și mai puternică la fete. Dacă poți alăpta, poate fi un motiv în plus să continui cât îți este posibil și să cauți sprijin când apar dificultăți.

Iar dacă citești asta cu un nod în gât, amintește-ți partea esențială a studiului: vorbim despre o asociere, într-un tablou în care intervin factori genetici și de mediu. Ultimul fapt care merită ținut minte este chiar acesta: cercetătorii spun că sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege mecanismele din spatele legăturii observate.