Bărbații care își petrec des timpul în fața televizorului la vârsta de mijloc ar putea avea, mai târziu în viață, mai multe modificări cerebrale asociate cu boala Alzheimer. Asta sugerează un nou studiu care a urmărit participanții aproape 24 de ani și care aduce o nuanță importantă: aceeași asociere nu a fost observată și la femei.
La începutul vârstei de 50 de ani, participanții și-au raportat obiceiurile de vizionare TV, iar la mijlocul vârstei de 70 de ani creierul le-a fost analizat prin RMN. Studiul, publicat în „Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association”, a inclus peste 1.700 de adulți, suficient cât să distingă un tipar care merită luat în serios dacă televizorul este una dintre formele tale principale de relaxare acasă.
Ce au văzut cercetătorii la bărbați este foarte concret: cei care au raportat vizionare frecventă la TV au avut leziuni mai mari ale substanței albe și lobi frontali și occipitali mai mici. Aici vorbim despre zone implicate în luarea deciziilor, planificare și procesare vizuală. Pentru viața de zi cu zi, mesajul nu este să renunți la serialul preferat, ci să fii atentă la diferența dintre relaxare pasivă și timp sedentar care îți ține mintea trează.
Nu orice activitate sedentară a arătat la fel
Un detaliu important din studiu este că nu toate formele de stat jos au mers în aceeași direcție. Persoanele care aveau locuri de muncă ce implicau perioade lungi la birou nu au prezentat aceleași modificări cerebrale, semn că activitățile care cer concentrare și implicare mentală ar putea fi mai puțin dăunătoare decât privitul pasiv la ecran.
David Raichlen, profesor de științe biologice și antropologie la USC și autor senior al studiului, a rezumat foarte clar ideea:
„Ani de zile ne-am concentrat pe cât de mult stau oamenii jos. Descoperirile noastre sugerează că ar trebui să fim atenți și la ceea ce fac în timp ce stau jos.”
Asta schimbă puțin felul în care privești seara petrecută pe canapea. O oră de televizor lăsat să curgă în fundal nu pare să fie echivalentă, pentru creier, cu o oră în care citești, lucrezi sau faci ceva care te pune să urmărești activ idei și informații. Pentru sănătatea creierului, poate conta ora la care termini de mâncat și ce activități faci.
Natan Feter, cercetător în științe biologice la Universitatea din California de Sud și autor principal al studiului, a explicat pentru ScienceAlert, cum relatează Independent, că diferența dintre femei și bărbați nu are încă o explicație clară. El spune:
„Acest lucru s-ar putea datora faptului că bărbații și femeile acumulează timpul sedentar în mod diferit, de exemplu, femeile își pot întrerupe șederea mai des, sau din cauza diferențelor biologice în modul în care creierul răspunde la un comportament sedentar prelungit.”
Cu alte cuvinte, studiul nu spune că femeile sunt complet ferite și nici nu stabilește cauza exactă a diferenței. Arată doar că, în acest grup urmărit aproape un sfert de secol, asocierea a apărut doar la bărbați.
Mișcarea rămâne importantă, dar nu șterge tot
Un alt rezultat care merită reținut este că legătura dintre vizionarea TV și modificările cerebrale la bărbați a rămas vizibilă chiar și după ce cercetătorii au ținut cont de nivelul de activitate fizică. Asta înseamnă că exercițiile regulate nu par să compenseze complet efectele vizionării pasive prelungite. Cum să introduci mișcarea zilnică ușor în viață poate face o diferență, dar nu e singurul factor.
Pentru rutina de acasă, ideea practică este simplă: nu e suficient să bifezi mișcarea și apoi să lași multe ore de privit pasiv să se adune. Contează și felul în care arată timpul tău sedentar.
Natan Feter a punctat diferența astfel:
„Comportamentul sedentar a devenit o parte majoră a vieții moderne, dar nu toate activitățile sedentare sunt la fel. A petrece o oră citind o carte este foarte diferit de a petrece o oră uitându-te pasiv la televizor.”
Studiul nu precizează câte ore înseamnă exact „vizionare frecventă”, iar cercetătorii nu au analizat nici tipurile de programe urmărite de participanți. Totuși, Dr. Kang Hsu, medic de medicină internă, a explicat pentru Prevention că felul în care te uiți la TV poate conta:
„Dacă televizorul este privit în moduri care te forțează să gândești, să prezici, să-ți amintești elemente cheie ale intrigii sau să discuți idei, probabil se comportă mai mult ca o ‘ședere’ activă cognitiv decât ca o vizionare pasivă.”
Citește și:
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetDominique Simionescu a ales echipa lui Tudor Chirilă după ce trei antrenori s-au întors la „Vocea României”
LylaVitamina D în lunile reci. Cum alegi cu medicul suplimentarea, doza potrivită și momentul unei analize
FinanciarulEuro la 5,3414 lei pe 9 octombrie 2026. Cât înseamnă în lei o rată de 500 de euro și o chirie de 400 de euro
News24Andy Burnham spune că autoritățile britanice i-au confirmat implicarea Rusiei în votul din 2016 pentru Brexit
Dolce SportMarius Mitran descrie despărțirea lui Messi de Argentina în fața a 80.000 de oameni
GetPonyDrumul expres propus de la A1 la Mioveni este estimat la 2.685.620.000 de lei pentru 15,09 km
