8,2 ore față de 12,3 ore pe zi. Poate conta ora la care termini de mâncat pentru sănătatea creierului?

Contează ora la care iei cina? Un studiu pilot sugerează că da. Diferența dintre a mânca într-un interval de 8,2 ore și unul de 12,3 ore a fost legată de rezultate mai bune. Anumite teste de memorie, planificare spațială și rezolvare a problemelor au arătat îmbunătățiri. Studiul a urmărit timp de șase luni 47 de femei. Toate aveau între 50 și 79 de ani și erau supraponderale sau obeze.

Adaugă Revista Ioana ca sursă preferată în Google

Femeile care au mâncat într-un interval mai mic de 9 ore au arătat îmbunătățiri semnificative. Au excelat la planificarea spațială și la rezolvarea problemelor, față de grupul care a rămas la un program de circa 12 ore. A apărut și o tendință de a face mai puține erori la testele de memorie și învățare.

Fereastra de masă scurtă aduce beneficii cognitive

Partea care contează în viața de zi cu zi este simplă. Nu s-a văzut doar efectul slăbitului. Toate participantele au fost consiliate să reducă aportul caloric cu 500 de calorii pe zi. După șase luni, ambele grupuri au slăbit la fel, în medie aproximativ 6,8 kilograme. Diferența a apărut la unele funcții cognitive, în favoarea grupului care și-a strâns mesele într-o fereastră mai scurtă.

Subiectul este interesant mai ales pentru femeile de peste 50 de ani. Aceasta este o categorie cu risc mai mare de demență. Bolile neurodegenerative precum Alzheimer sunt în creștere odată cu îmbătrânirea populației, iar femeile și persoanele supraponderale sau obeze au un risc mai mare.

Sue Shapses, investigatorul principal al studiului, explică. Simpla pierdere în greutate ajută deja. Dar datele arată un posibil plus dacă mesele se opresc mai devreme.

„Pierderea în greutate singură va preveni o parte din declinul cognitiv legat de îmbătrânire, iar aceste date sugerează că ar putea exista beneficii suplimentare dacă încetați să mâncați cu patru ore înainte de a merge la culcare și reduceți aportul de alimente la 8-9 ore pe zi, în comparație cu fereastra obișnuită de masă de 12 ore pe zi.”

În studiu, 26 de femei au fost rugate să mănânce într-un interval mai mic de 9 ore. Restul au păstrat un interval obișnuit, de aproximativ 12 ore. În practică, grupul cu alimentație restricționată în timp a ajuns la o medie de 8,2 ore. Mesele lor erau, de obicei, între 10:00 și 18:00, cum relatează News-medical.

Rezultatele nu au fost identice la toate testele. Nu au existat diferențe semnificative între grupuri la probele de multitasking sau de timp de reacție. Asta înseamnă că beneficiul observat nu s-a întins peste toate zonele cognitive măsurate.

Sue Shapses a descris efectul ca fiind unul moderat, dar cu o traducere practică.

„A existat un efect modest al alimentației restricționate în timp asupra îmbunătățirii planificării spațiale și a rezolvării problemelor și asupra reducerii erorilor legate de memorie și învățare. Aceste rezultate sugerează o capacitate mai bună de a reține informații în timpul sarcinilor de zi cu zi și mai puține greșeli legate de memorie, atenție și rezolvarea problemelor. Reducerile ferestrei de alimentație au prezis îmbunătățiri mai mari.”

Recomandarea practică pentru alimentația zilnică

Dacă iei din studiu o idee mică și clară, ea arată așa: cina mai devreme. Mesele adunate într-un interval de 8-9 ore pe zi. În grupul cu rezultate mai bune, media a fost de 8,2 ore. Un exemplu de program a fost 10:00-18:00.

Limita studiului contează. A fost un studiu mic, cu doar 47 de femei, și a durat șase luni. A fost realizat exclusiv pe femei între 50 și 79 de ani, supraponderale sau obeze, așa că la ele se referă direct rezultatele.

Cercetarea despre impactul direct al postului intermitent și al alimentației restricționate în timp asupra funcției cognitive este încă la început. Cercetătorii spun că sunt necesare studii suplimentare, pe grupuri mai mari. Ei vor să investigheze și mecanismele biologice, inclusiv ritmurile circadiene și inflamația.

Citește și: