20 iulie aduce 5 obiceiuri de Sfântul Ilie care țin de pacea în casă

Pentru familiile care țin rânduiala de sărbătoare și pentru femeile care vor să păstreze liniștea în casă, ziua de duminică, 20 iulie, vine cu câteva obiceiuri foarte clare de Sfântul Ilie: mersul la biserică, pomenirea celor adormiți, sfințirea merelor, evitarea certurilor și grijă la ce se face în gospodărie.

Adaugă Revista Ioana ca sursă preferată în Google

Consecința imediată este simplă: dacă vrei să respecți tradiția, ziua se așază în jurul rugăciunii, al pomenii și al unui ritm mai liniștit în casă. Sărbătoarea Sfântului Ilie este celebrată anual pe 20 iulie și are o dublă semnificație, religioasă și tradițională. În calendarul ortodox, Sfântul Ilie este cinstit ca unul dintre cei mai importanți proroci ai Vechiului Testament, iar în cultura populară românească ziua lui a strâns, în timp, multe obiceiuri legate de vreme, agricultură și armonia familiei.

Asta înseamnă, pentru o gospodărie, că accentul cade mai puțin pe treburi grele și mai mult pe gesturi care țin casa adunată: rugăciune, împărțirea de pomană, cuvinte mai blânde și respect pentru o zi pe care mulți o privesc ca pe un reper al verii târzii. Pe 20 iulie este marcată și Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene, pentru că Sfântul Ilie este considerat ocrotitorul spiritual al aviatorilor.

Ce se face în casă și la biserică de Sfântul Ilie

Primul obicei rămâne participarea la slujbă. Preotul Marius Oblu a explicat, potrivit digi24.ro, că această rânduială este văzută drept cea mai importantă în ziua de 20 iulie.

„Participarea la Sfânta Liturghie este considerată cea mai importantă rânduială în ziua în care este cinstit Sfântul Ilie. În biserici, credincioșii înalță rugăciuni pentru sănătate, pace în familie, ocrotire divină și spor în gospodărie, iar tradiția spune că acestea sunt ascultate cu mai multă putere. Mulți îi cer ajutorul Prorocului în perioadele de încercare sau se roagă pentru cei care îi poartă numele. Pentru persoanele care nu pot ajunge la biserică, obiceiul recomandă aprinderea unei lumânări și tămâierea locuinței. Aceste gesturi simbolice sunt asociate cu purificarea sufletească și chemarea binecuvântării lui Dumnezeu asupra familiei.”

Dacă nu ajungi la biserică, tradiția păstrează două gesturi simple acasă: aprinderea unei lumânări și tămâierea locuinței. În multe familii, tocmai aceste gesturi mici dau senzația că ziua are un rost și o liniște aparte.

Merele din noua recoltă se mănâncă după sfințire

Un obicei popular foarte cunoscut în această zi privește merele. Tradiția spune că merele din noua recoltă nu se consumă înainte de a fi duse la biserică pentru binecuvântare. După sfințire, ele se împart de pomană și abia apoi pot fi mâncate în familie, ca semn de sănătate și belșug.

Pentru cine ține acest obicei, ordinea contează: întâi biserica, apoi pomană, apoi masa din casă. Este unul dintre acele gesturi prin care o recoltă obișnuită capătă și o semnificație de familie.

Pachetele de pomană se pregătesc cu fructe de sezon, colaci și miere

Ziua de 20 iulie este legată, în multe locuri, și de pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Aici, tradiția este foarte concretă: familiile pregătesc pachete cu fructe de sezon, colaci și miere, pe care le împart pentru odihna sufletelor celor adormiți.

Preotul Marius Oblu a descris acest obicei ca pe un gest de milostenie care leagă pomenirea celor plecați de grija pentru cei rămași.

„În multe regiuni, sărbătoarea este legată și de pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Familiile pregătesc pachete cu fructe de sezon, colaci, miere și alte bucate, pe care le împart de pomană în memoria celor adormiți. Gestul este considerat o faptă de milostenie și este însoțit de rugăciuni pentru odihna sufletelor celor plecați dintre noi, dar și pentru sănătatea și binecuvântarea celor rămași în viață.”

Pentru multe case, asta schimbă și felul în care este trăită sărbătoarea: nu rămâne doar o zi din calendar, ci devine o zi în care îți amintești de cei dragi și pui pe masă ceva pregătit cu rost.

De ce se evită certurile și unele treburi din gospodărie

În tradiția populară, tunetele și fulgerele din ziua de Sfântul Ilie sunt puse în legătură cu trecerea prorocului prin cer în carul său de foc. De aici vine și un obicei care, în multe familii, se păstrează mai ușor decât pare: ziua să fie trăită în liniște, fără certuri și fără vorbe grele.

„Potrivit tradiției populare, tunetele și fulgerele din ziua de Sfântul Ilie vestesc trecerea prorocului prin cer în carul său de foc. Din acest motiv, bătrânii spuneau că ziua trebuie petrecută în liniște, evitând certurile și vorbele grele, pentru a păstra pacea și armonia în familie. Vremea din această zi este privită și ca un semn pentru anul agricol. Ploaia este considerată vestitoare de recolte bogate, în timp ce seceta prelungită era interpretată ca semnul unui an mai puțin roditor. În unele sate s-a păstrat și obiceiul de a nu tăia copaci în această zi, existând credința că un astfel de gest poate atrage trăsnete sau pagube în gospodărie. Credințele păstrate în jurul acestei sărbători fac parte din patrimoniul cultural românesc și trebuie deosebite de învățătura bisericii.”

Aici intră și partea de gospodărie. În comunitățile agricole, sărbătoarea este prilej de rugăciune pentru ploi și recolte bogate, iar în unele sate se păstrează obiceiul de a nu tăia copaci pe 20 iulie, din teama de a nu atrage pagube sau trăsnete.

Ploaia din această zi este considerată vestitoare de recolte bogate.

Citește și: