Zahărul ar putea accentua efectele antibioticelor asupra bacteriilor benefice din intestin

Publicat: 7 octombrie 2026, 16:28Actualizat: 7 octombrie 2026, 16:28

Pacienții spitalizați cu cancere de sânge care au consumat mai mult zahăr în apropierea tratamentului cu antibiotice au avut o scădere mai accentuată a diversității bacteriilor intestinale. Rezultatul este o asociere observată la acest grup de bolnavi, iar beneficiile unor schimbări alimentare urmează să fie testate clinic.

Cercetători de la NYU Langone Health, City of Hope și Memorial Sloan Kettering au urmărit 9.419 mese consumate de 173 de pacienți și au recoltat zilnic probe pentru analiza microbiomului, comunitatea de bacterii din intestin. Studiul a fost publicat online la 30 septembrie 2026 în Nature, potrivit ScienceDaily, care prezintă cercetarea într-o informare furnizată de NYU Langone Health / NYU Grossman School of Medicine.

Pentru fiecare 100 de grame suplimentare de zahăr consumate în cele 48 de ore dinaintea tratamentului, echipa a observat o scădere suplimentară de 21% a diversității alfa. Acest indicator măsoară varietatea speciilor bacteriene benefice din intestin.

Tot la pacienți, alimentația bogată în zahăr în asociere cu antibioticele a fost corelată cu o creștere a Enterococcus faecium, o specie bacteriană legată de infecții care pot fi greu de tratat.

Dacă iei antibiotice, poți privi aceste rezultate ca pe o direcție de cercetare privind alimentația: observațiile la bolnavi spitalizați cu cancere de sânge nu constituie o recomandare dovedită pentru toate persoanele aflate sub tratament.

Despre schimbarea alimentară pe care o propune spre evaluare, Jonas Schluter, coautor principal al studiului și profesor asistent la Departamentul de Microbiologie al NYU Langone, a explicat în informarea instituției: „Pe măsură ce aflăm cum afectarea colaterală a microbiomului de către antibiotice este legată de probleme de sănătate pe termen lung, este important să identificăm factorii care limitează aceste riscuri nedorite pentru sănătate. Studiul nostru, care a folosit peste 9.000 de mese înregistrate, sugerează că modificarea alimentației în timpul și după tratamentul cu antibiotice, în special prin reducerea consumului de dulciuri, ar putea ajuta în acest sens.”

Tratamentul și alimentația pot modifica aceeași comunitate de bacterii

Microbiomul intestinal participă la digestie, la funcționarea sistemului imunitar și la alte procese ale organismului. Antibioticele pot distruge atât bacteriile dăunătoare, cât și pe cele benefice. Potrivit cercetătorilor, o comunitate bacteriană mai diversă rezistă în general mai bine înmulțirii microorganismelor care pot provoca boli.

Alegerea pacienților cu cancere de sânge a avut două motive concrete: primesc frecvent antibiotice, iar mesele lor pot fi urmărite îndeaproape în spital. Echipa a înregistrat ce au mâncat la fiecare masă, alături de recoltările biologice zilnice.

Cei care primesc transplanturi de celule stem sunt adesea internați câteva săptămâni, perioadă în care trec prin chimioterapie și tratament cu antibiotice. Atât alimentația, cât și microbiomul lor se pot modifica mult în acest interval. Enterococcus faecium se poate înmulți după afectarea unei mari părți a comunității microbiene din jur.

Marcel van den Brink, coautor principal și director medical executiv la City of Hope, a explicat că diversitatea sănătoasă a microbiomului poate conta pentru rezultatele tratamentelor intensive, precum transplantul de măduvă osoasă. În opinia sa, cercetarea ajută la înțelegerea felului în care alimentația poate influența echilibrul legat de răspunsul la tratament, recuperare și efecte adverse.

Echipa a făcut și experimente pe șoareci. La animalele care au primit antibioticul biapenem și zaharoză în alimentație, populația intestinală de Enterococcus a fost de 16,3 ori mai mare în ziua a 3-a a studiului. În ziua a 6-a, încărcătura bacteriană era de 33,4 ori mai mare. Aceste rezultate provin din experimente pe animale, distincte de observațiile la pacienți.

William Jogia, al doilea autor al studiului și doctorand în laboratorul lui Jonas Schluter de la Institute for Systems Genetics, a descris explicația posibilă în aceeași informare: „Noua cercetare identifică zaharurile din alimentație drept un factor care amplifică perturbarea microbiomului indusă de antibiotice, probabil pentru că bacteriile potențial dăunătoare care supraviețuiesc antibioticelor profită de zaharurile din alimentație pe care le pot folosi pentru a se înmulți. Deși rezultatele sugerează că reducerea zaharurilor simple poate limita afectarea microbiomului, rămâne de stabilit dacă zahărul susține direct Enterococcus, slăbește bacteriile concurente sau acționează printr-un alt mecanism la pacienți.”

Cercetarea a primit finanțare de la National Institutes of Health și sprijin suplimentar din partea unor fundații și programe de cercetare. Schluter a declarat cereri de proprietate intelectuală legate de microbiom, un rol într-un consiliu consultativ și participații la Jona Health, precum și calitatea de cofondator al Postbiotics Plus Research. Aceste relații sunt gestionate conform politicilor NYU Langone Health.

Jonathan Peled, coautor principal și director adjunct al Center for Hematological Malignancies de la Memorial Sloan Kettering Cancer Center, a precizat în informarea NYU Langone Health ce urmează: „Mai ales la pacienții cu cancere de sânge, afectarea microbiomului este asociată cu rezultate mai slabe, inclusiv cu o mortalitate generală mai mare și cu infecții. Un pas următor important va fi conceperea unor studii clinice care să testeze dacă schimbările alimentare pe termen scurt pot îmbunătăți rezultatele clinice ale pacienților.”