Mamografia poate depista leziuni de câțiva milimetri care permit o operație fără îndepărtarea sânului

Publicat: 13 octombrie 2026, 16:16Actualizat: 13 octombrie 2026, 16:16

Depistarea unei tumori mamare cât este mică poate permite o operație care păstrează sânul, explică Mandi Draga-Maria, medic specialist chirurgie generală. Dimensiunea leziunii contează pentru opțiunile de intervenție: diagnosticul precoce poate însemna o operație mai puțin extinsă și, adesea, un tratament mai scurt, fără să garanteze păstrarea sânului în fiecare caz.

Mamografia poate identifica leziuni de câțiva milimetri sau microcalcificări, adică mici depuneri de calciu care nu se simt la palpare, explică medicul în articolul publicat pe 13 octombrie 2026 de CSID, în luna conștientizării cancerului de sân. Prin comparație, o tumoră descoperită cu degetele are adesea aproximativ doi centimetri, cam cât o monedă de 50 de bani. Între aceste momente pot trece luni, uneori ani.

Medicul prezintă două rezultate importante pentru înțelegerea beneficiului depistării timpurii. Când cancerul rămâne limitat la sân, supraviețuirea la 5 ani este practic aceeași cu cea a femeilor de aceeași vârstă care nu au avut cancer, potrivit registrelor americane invocate în articol. Pentru femeile de 50-69 de ani care fac regulat mamografie, literatura de specialitate citată indică o scădere cu aproximativ 40% a ratei deceselor prin cancer de sân. Aceste rezultate descriu grupuri de paciente, nu o garanție individuală.

În România, mai puțin de una din zece femei de 50-69 de ani își făcuse o mamografie în ultimii doi ani, conform datelor din 2019 prezentate de medic. Pentru tine, calendarul investigațiilor se stabilește însă după vârstă și riscul personal, nu doar după felul în care te simți.

Vârsta și istoricul familial stabilesc când începi controalele

Screeningul, adică investigațiile pentru depistarea bolii înainte să apară simptome, are un calendar adaptat fiecărei femei. Medicul sintetizează recomandările astfel:

La 25 de ani, vorbește cu medicul despre sănătatea ta și despre cazurile de cancer din familie, ca să îți poată evalua riscul.
Prima mamografie este plasată între 40 și 45 de ani. Apoi urmează controale regulate, în mod obișnuit la fiecare doi ani, după un calendar care ține seama de riscul individual.
Dacă ai risc înalt, supravegherea începe, de regulă, între 25 și 30 de ani, cu o investigație RMN în fiecare an; mamografia intră în calendar între 35 și 40 de ani. Aici se încadrează femeile care poartă mutații BRCA1 sau BRCA2, cele cu mai multe rude care au avut cancer de sân și cele care au făcut radioterapie pe torace când erau tinere.

Dacă mai multe persoane din familie au avut cancer de sân sau ovarian, dacă o rudă a primit diagnosticul înainte de 50 de ani ori dacă un bărbat din familie a avut cancer de sân, consultul genetic poate modifica programul de supraveghere. Medicul recomandă să vorbești despre propriul risc în oricare dintre aceste situații, indiferent câți ani ai.

Tomosinteza, numită și mamografie 3D, nu are o vârstă separată de începere. Aparatul captează imagini din mai multe unghiuri și reconstruiește sânul în straturi subțiri, astfel încât țesuturile suprapuse să ascundă mai greu o leziune. Medicul explică faptul că ghidurile europene o acceptă ca alternativă la mamografia digitală clasică, iar studiile citate arată că identifică mai multe cancere.

Dacă nu ai acces la tomosinteză, mamografia digitală făcută la timp rămâne utilă. Dacă rezultatul menționează sâni foarte denși, categoria C sau D, discută cu medicul despre o investigație suplimentară, ecografie sau RMN.

Pentru observarea schimbărilor, recomandarea este să cunoști aspectul și felul în care se simt în mod obișnuit sânii tăi, fără un ritual obligatoriu de autoexaminare lunară. Studiul desfășurat la Shanghai pe peste 266.000 de femei, prezentat în articol, nu a arătat o scădere a mortalității prin autoexaminare.

Următoarele schimbări cer o programare la medic fără să aștepți următoarea mamografie, potrivit recomandărilor specialistului:

Ai descoperit un nodul sau o porțiune mai fermă în sân, care rămâne și după menstruația următoare. Dacă ești la menopauză, verifică imediat orice nodul apărut recent.
Un ganglion de la axilă rămâne mărit peste două-trei săptămâni, fără o explicație clară, precum o infecție.
Observi că forma ori mărimea unuia dintre sâni s-a schimbat de curând.
Pielea este trasă spre interior și formează o gropiță sau capătă aspect de coajă de portocală.
Mamelonul s-a întors spre interior, deși înainte nu arăta astfel.
Dintr-un singur mamelon apare o secreție fără să îl apeși, mai ales dacă este cu sânge sau transparentă ca apa.
Sânul este roșu, cald și umflat, iar schimbările nu cedează nici după tratamentul unei posibile infecții.
Pe mamelon persistă câteva săptămâni o iritație cu cruste, care seamănă cu o eczemă.

Lipsa durerii nu este un motiv să amâni investigațiile: cancerul de sân incipient este, de cele mai multe ori, nedureros, explică medicul. De aceea, mamografia de screening se face și când te simți sănătoasă.

Specialistul respinge și teama că biopsia ar împrăștia boala. Biopsia cu ac, realizată sub anestezie locală, nu înrăutățește evoluția bolii; ea permite stabilirea unui diagnostic precis, necesar alegerii tratamentului.

În privința radiațiilor, medicul compară doza unei mamografii cu radiația naturală primită din aer și din pământ în câteva săptămâni de viață obișnuită. Beneficiul invocat este posibilitatea identificării unei tumori când măsoară doar câțiva milimetri.

Legătura dintre dimensiunea tumorii și păstrarea sânului se sprijină pe studii care au schimbat chirurgia. În 1894, chirurgul William Halsted, care introdusese mănușile de cauciuc în sala de operație, a publicat rezultatele mastectomiei radicale efectuate la spitalul Johns Hopkins din Baltimore. Aceasta îndepărta sânul, mușchii pectorali și toți ganglionii axilari. Abordarea s-a menținut aproape opt decenii, cu urmări precum deformarea toracelui și umflarea brațului.

Chirurgul Bernard Fisher, din Pittsburgh, a contestat ideea că o intervenție tot mai extinsă ar controla neapărat mai bine boala. Cercetările sale indicau că celulele canceroase pot ajunge în sânge foarte devreme, uneori înainte ca tumora să poată fi simțită.

La Milano, Umberto Veronesi a început în 1973 un studiu pe femei cu tumori de cel mult doi centimetri. Fisher a început în 1976, în Statele Unite, un studiu cu peste 1.800 de paciente. Au fost comparate îndepărtarea porțiunii bolnave din sân, urmată de radioterapie, și mastectomia, adică îndepărtarea sânului.

Rezultatele publicate în octombrie 2002, după douăzeci de ani de urmărire, în New England Journal of Medicine au arătat că, pentru tumorile mici studiate, femeile operate cu păstrarea sânului trăiau la fel de mult ca cele supuse mastectomiei.

Și intervențiile asupra ganglionilor au devenit mai restrânse pentru pacientele eligibile. Până în anii ’90, ganglionii axilari erau aproape întotdeauna îndepărtați în întregime, inclusiv când erau sănătoși. Evaluarea ganglionului santinelă urmărește primul ganglion de pe traseul pe care l-ar putea urma celulele bolnave, cu ajutorul unui colorant albastru sau al unui trasor radioactiv injectat lângă tumoră. Dacă acesta nu conține celule canceroase, ceilalți ganglioni pot rămâne la locul lor.

Studiul american citat de medic, cu peste 5.600 de femei, a arătat aceeași supraviețuire pentru această abordare ca pentru îndepărtarea completă a ganglionilor axilari, la pacientele eligibile. Reducerea intervenției contează și pentru urmările asupra brațului, precum umflarea și durerea.

În privința riscului, specialistul separă factorii pe care nu îi poți schimba, precum sexul feminin, înaintarea în vârstă și unele mutații moștenite, de cei asupra cărora poți interveni. Alcoolul crește riscul cu fiecare pahar, iar medicul precizează că pentru sân nu există o cantitate sigură.

După menopauză, kilogramele în plus contează deoarece țesutul adipos devine principala sursă de estrogeni. Mișcarea regulată are un efect favorabil, iar un mers alert de jumătate de oră pe zi este pasul concret propus în articol. Alăptarea are, de asemenea, un efect protector modest.

Tratamentul hormonal al menopauzei cu estrogen și progestativ poate mări ușor riscul, explică specialistul, mai ales dacă îl urmezi timp de ani la rând. Asta nu înseamnă să îl eviți cu orice preț: hotărârea se ia împreună cu medicul, după ce puneți în balanță beneficiile.

Dacă ai peste 40 de ani, poți începe cu o discuție la medicul de familie despre mamografie. Cu bilet de trimitere, investigația poate fi decontată; condițiile aplicabile vârstei tale se discută cu acesta.

Medicul recomandă și informarea despre DARIA, programul național de screening pentru cancerul de sân lansat în 2026, cu centre regionale și unități mobile destinate inclusiv femeilor din comunități greu accesibile.

Un alt pas propus este să o întrebi pe mama, sora sau prietena ta când și-a făcut ultima mamografie. Informațiile de aici nu înlocuiesc consultul medical: simptomele și riscul personal se evaluează cu medicul de familie sau cu un medic specialist.

Citește și: