Trecerea la ora de vară pare un simplu inconvenient de calendar, dar studiile arată că ne costă mai mult decât o oră de somn. Riscul de infarct miocardic crește cu 10% în prima săptămână după ce dăm ceasurile înainte, iar un studiu recent confirmă că schimbarea declanșează mai multe migrene și reduce somnul profund, esențial pentru sănătatea creierului. Anul acesta, hopul temporal se întâmplă la final de martie și, deși ne vom bucura de seri mai lungi și mai luminoase, prețul plătit de organismul nostru este real și măsurabil. Iată tot ce trebuie să știi despre ora de vară în 2026, de la istoria ei surprinzătoare la impactul concret asupra sănătății și sfaturile specialiștilor pentru a trece mai ușor peste șoc.
Când se schimbă ora în 2026
În 2026, România va trece la ora de vară în ultimul weekend din martie. Concret, în noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie, ceasurile se vor da înainte cu o oră. Ora 03:00 va deveni ora 04:00. Asta înseamnă că ziua de duminică, 29 martie, va fi cea mai scurtă din an, având doar 23 de ore. Vom dormi mai puțin, dar vom câștiga o oră de lumină naturală seara, un beneficiu pe care industria turismului și cea de retail îl aplaudă, deoarece încurajează oamenii să petreacă mai mult timp afară și să cheltuiască mai mult.
Mecanismul este aplicat la nivelul întregii Uniuni Europene. În România, cadrul legal este stabilit prin Ordonanța nr. 20/1997, care prevede trecerea la ora de vară în ultima duminică din martie și revenirea la ora standard (ora de iarnă) în ultima duminică din octombrie.
De ce ne dă peste cap o singură oră
Schimbarea, deși aparent minoră, produce un decalaj brusc între ceasul nostru biologic intern și ora socială. James Wyatt, specialist în tulburări de somn la Rush University Medical Center, explică faptul că avem „ceasuri în tot corpul”. Un centru de comandă din hipotalamus, numit „ceasul maestru”, reglează ritmurile circadiene și dictează funcțiile organelor: digestia este mai activă noaptea, producția de urină scade pentru a ne permite să dormim, iar temperatura corpului variază. Când acest ritm este perturbat, corpul intră într-o stare de stres.
Perturbarea ceasului biologic duce și la dereglări hormonale, în special în producția de melatonină, hormonul responsabil cu reglarea somnului. Efectul este mai pronunțat la persoanele care se trezesc devreme, la copii și adolescenți, dar și la cei care suferă deja de insomnie, anxietate sau depresie. Adaptarea completă a organismului poate dura de la câteva zile până la două săptămâni.
Infarct, migrene și accidente: riscurile concrete
Impactul asupra sănătății este documentat de numeroase studii. O cercetare a Institutului Karolinska din Suedia, publicată în New England Journal of Medicine, a arătat o creștere a riscului de infarct miocardic în zilele de după trecerea la ora de vară. Alte studii americane au observat o creștere a spitalizărilor pentru fibrilație atrială, un tip de aritmie cardiacă ce poate duce la formarea de cheaguri de sânge și accidente vasculare cerebrale.
Un nou studiu condus de neurologul Sasikanth Gorantla de la UC Davis Health, publicat în Journal of Clinical Sleep Medicine, aduce dovezi suplimentare. Cercetarea arată că trecerea la ora de vară declanșează mai multe migrene și scade cantitatea de somn profund. „Descoperirile noastre arată că și o mică perturbare a ceasului intern al corpului poate avea un impact asupra persoanelor care suferă de migrene”, a declarat Gorantla. Reducerea somnului profund este problematică, deoarece în această etapă creierul elimină cel mai eficient deșeurile metabolice.
Lista problemelor nu se oprește aici. Statisticile arată o creștere a accidentelor rutiere în săptămâna de după schimbare, cauzată de oboseală și scăderea atenției. De asemenea, unele studii au corelat perioada de după trecerea la ora de vară cu o creștere a ratei de incidență a episoadelor depresive și chiar a riscului de suicid în rândul bărbaților.
O idee veche de 240 de ani, născută dintr-o glumă
Deși mulți cred că ora de vară a fost inventată pentru agricultori, realitatea este diferită. Fermierii, în special cei cu ferme de vaci, sunt printre cei mai mari oponenți, deoarece schimbarea le perturbă programul de muls. Ideea i-a aparținut lui Benjamin Franklin, care în 1784 a scris un eseu satiric în care sugera că parizienii ar putea economisi lumânări dacă s-ar trezi mai devreme pentru a folosi lumina soarelui.
Conceptul a fost propus serios abia în 1895 de entomologul neozeelandez George Vernon Hudson, care voia mai multă lumină seara pentru a studia insectele. Prima țară care a implementat ora de vară a fost Germania, în 1916, în timpul Primului Război Mondial, ca măsură de economisire a energiei. A fost urmată rapid de Marea Britanie și alte țări europene. România a introdus-o pentru prima dată în 1932, a suspendat-o între 1943 și 1979, iar de atunci o aplică neîntrerupt.
Mai merită efortul? Ce spun experții
Argumentul principal în favoarea orei de vară, economisirea energiei, este astăzi puternic contestat. Studii recente, inclusiv unul realizat în Turcia după ce țara a trecut permanent la ora de vară în 2016, nu au găsit economii semnificative de energie. Ba chiar, unii experți susțin că, deși consumul de electricitate pentru iluminat scade, crește cel pentru încălzire dimineața și pentru aer condiționat în serile mai lungi de vară.
În fața dovezilor tot mai numeroase privind impactul negativ asupra sănătății, comunitatea științifică a ajuns la un consens. „În rândul comunității științifice a somnului, nu există nicio controversă: consensul este că ar trebui să eliminăm ora de vară și să rămânem permanent la ora standard”, afirmă James Wyatt. Academia Americană de Medicină a Somnului recomandă, de asemenea, adoptarea orei standard pe tot parcursul anului, deoarece aceasta se aliniază mai bine cu ritmul circadian uman și susține sănătatea generală.
Cum trecem mai ușor peste șoc
Până la o eventuală decizie politică de a renunța la acest obicei, suntem nevoiți să ne adaptăm. Specialiștii oferă câteva sfaturi practice pentru a minimiza impactul schimbării.
Cea mai eficientă metodă este pregătirea treptată. „Cel mai simplu mod de a gestiona trecerea de primăvară este să vă culcați și să vă treziți cu 30 de minute mai devreme vineri, imediat înainte de schimbarea orei”, recomandă dr. Wyatt. „Apoi, mutați programul cu încă 30 de minute mai devreme în noaptea următoare. Până duminică, veți fi deja pe noul program, fără a pierde brusc o oră de somn.”
Alte măsuri includ o dietă bogată în vitamine și minerale, cu multe legume și fructe proaspete pentru a combate astenia. Expunerea la lumina soarelui dimineața ajută la resetarea ceasului biologic. Evitați mesele copioase și cofeina seara și încercați să faceți mișcare în timpul zilei, dar nu înainte de culcare. Chiar și cu aceste măsuri, fiți blânzi cu voi înșivă: organismul are nevoie de timp pentru a se reajusta la noul ritm.
