Psihoterapeutul Alina Robu trage un semnal de alarmă cu privire la efectele tehnologiei asupra copiilor, comparând scrollingul pe telefon cu dependența de jocurile de noroc. Specialistul susține că tot mai mulți copii dezvoltă simptome similare dependenței, având reacții extreme atunci când părinții le restricționează accesul la gadgeturi, conform Libertatea.
Prezentă joi seară la Medika TV, Alina Robu, specialist în neurofeedback și cofondatoarea Institutului BrainMap, a explicat că numeroși părinți ajung în cabinetele psihologilor pentru că nu mai reușesc să gestioneze situația. Potrivit informațiilor publicate de Libertatea, copiii crescuți în era digitală suferă vizibil atunci când nu mai au acces la ecrane.
Părinți disperați și crize de isterie
Psihoterapeutul descrie un tablou îngrijorător, cu părinți depășiți de reacțiile violente ale copiilor. Dependența de tehnologie nu mai este o simplă teorie, ci o realitate clinică.
„E plin în cabinetele noastre de părinţi disperaţi care nu ştiu cum să mai gestioneze situaţia. Pentru că dacă iau copilului telefonul înnebuneşte, efectiv înnebuneşte şi sunt crize de isterie şi nu se mai înţeleg cu el şi atunci e ca un dependent real. Aşa funcţionează. Sunt dependenţe tehnologice reale, nu mai e o poveste. Sunt realităţi din cabinet. Şi vin cu copiii în felul ăsta şi e foarte dificil procesul”, a afirmat Alina Robu.
Remodelarea creierului, un proces de luni de zile
Soluția pentru a ieși din acest cerc vicios este complexă și de durată. Specialistul explică faptul că un creier poate fi „reînvăţat” şi ”remodelat” pentru a crea noi rețele neuronale, sănătoase, care să anuleze efectele dependenței.
„Antrenarea creierului înseamnă multe ore de terapie, înseamnă şedinţe multe, înseamnă luni în şir în care trebuie să facem alte trasee neuronale. Deseori este necesar să facem alte sinapse, alte drumuri neuronale, alte reţele sănătoase, bune, în care copilul să se poată regla. Deci e o reînvăţare şi o remodelare a creierului care implică antrenamente cerebrale care se fac cu multe tehnologii medicale, precizez de fiecare dată, pentru că e foarte important pentru oameni să ia deciziile asumaţi şi informaţi”, a precizat ea.
Tratament personalizat, fără medicamente
Procesul terapeutic este adaptat fiecărui copil în parte și nu implică medicație. Accentul se pune pe antrenamentul cerebral, care ajută la restabilirea funcționării normale a creierului.
„Şi pentru fiecare este un traseu personalizat, pentru că niciodată ce facem pentru un copil de 14 ani care este dependent de tehnologie sau de telefon în general, de ecrane, nu o să facem la fel pentru un alt copil de vârsta sa, pentru că fiecare are o altă hartă, este absolut unică harta fiecăruia şi ca atare şi tratamentul ce este făcut. Tratament înseamnă antrenament cerebral, fără pastilă, fără nimic, ţin să se înţeleagă asta”, a adăugat Alina Robu.
De ce este scrollingul comparat cu jocurile de noroc
Alina Robu a detaliat mecanismul prin care scrollingul afectează creierul. Activitatea continuă de a derula conținut pe ecran fragmentează atenția și modifică structural rețelele neuronale, antrenând creierul să nu se mai poată concentra.
„Asta înseamnă că, structural, creierul îşi schimbă reţelele, pentru că el se antrenează în direcţia asta. Se antrenează spre a nu mai avea o atenţie focusată. Ce se întâmplă la nivelul cortexului prefrontal? Dacă atenţia începe să fie fragmentată – pentru că acolo cortexul prefrontal în creierul nostru este, hai să zicem, directorul general, el e cel care ne ajută să luăm deciziile, să fim atenţi la ce se întâmplă în jurul nostru, să putem să decidem ce avem de făcut în orice circumstanţă prin care trecem – în momentul în care el nu mai poate să facă asta, atunci apar tot felul de probleme, căci scrolling-ul, ca atare, devine un fel de păcănele. Dacă stăm să analizăm ce se petrece în creierul nostru în momentul în care scrollăm, fix asta se întâmplă. E ca şi cum am juca la păcănele continuu. Ca şi cum am fi dependenţi de o acţiune pe care o facem continuu”, a afirmat psihoterapeutul.
