România a încheiat anul 2025 pe un rușinos loc întâi în Uniunea Europeană: campioana absolută la scumpirea alimentelor. Fiecare drum la supermarket confirmă cifrele reci, iar întrebarea de pe buzele tuturor este cât va mai dura. Veștile proaste abia acum încep. Experții avertizează că 2026 ar putea aduce o explozie și mai mare a prețurilor la raft, una provocată nu de factori externi, ci de decizii luate chiar la București. În timp ce la nivel global prețurile se temperează, România riscă să meargă pe un drum propriu, unul al scumpirilor accelerate.

România, pe contrasens cu restul lumii

Datele oficiale publicate de Eurostat la finalul anului trecut au confirmat o realitate dureroasă. În 2025, prețurile la alimente în țara noastră au crescut cu o rată de 6,7%, cea mai mare din întregul bloc comunitar. Discrepanța este uriașă dacă ne raportăm la media europeană, care s-a situat la doar 2,8%. Practic, scumpirile din România au fost de 2,4 ori mai mari decât în restul Uniunii.

Paradoxul este că această tendință locală vine într-un moment de acalmie pe piețele internaționale. Indicele global al prețurilor la alimente, calculat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), a înregistrat chiar o ușoară scădere în ianuarie 2026, ajungând la 123,90 puncte, de la 124,30 în decembrie 2025. La nivel mondial, prognoza pentru 2026 indică o inflație alimentară medie de 3,2%. În acest timp, România se pregătește pentru un șoc care ar putea duce inflația alimentară la cote cuprinse între 7,5% și 9,0%.

Adevărata bombă: factura la energie

Cauza principală a acestui scenariu sumbru nu stă în prețul grâului sau în costul transportului internațional, ci într-o decizie administrativă a Guvernului. Potrivit experților de la Asociația Energia Inteligentă (AEI), intenția Executivului de a introduce un preț administrativ la gaze pentru populație va declanșa un efect de bumerang devastator pentru economie.

Mecanismul este simplu și a mai fost testat în trecut. „Costurile care nu vor mai fi plătite de consumatorii casnici vor fi inevitabil transferate spre industrie”, explică Dumitru Chisăliță, președintele AEI. Această redistribuire a costurilor va lovi direct în sectorul alimentar, un mare consumator de energie. Specialiștii estimează o posibilă majorare a prețului gazelor pentru companii cu până la 15% față de nivelul din 2025. Această creștere se va regăsi direct în prețul final al produselor de la raft, adăugând, de una singură, aproximativ 5% la inflația alimentară.

„Gazul natural și energia electrică se reflectă în prețul alimentelor prin trei canale esențiale: procesarea industrială (cuptoare, abur, încălzire), transportul și depozitarea (lanțuri frigorifice, logistică) și inputurile agricole (îngrășăminte, încălzirea serelor, uscarea cerealelor). Atunci când unul dintre aceste canale este afectat, efectul se multiplică pe întreg lanțul de producție”, a detaliat președintele AEI.

Astfel, în timp ce, potrivit prognozelor Băncii Centrale Europene, inflația alimentară în zona euro se va stabiliza în jurul a 2,4-2,7% în 2026, România riscă să ajungă la o scumpire de peste trei ori mai mare. „Nu vorbim doar despre o problemă de prețuri, ci despre o problemă de competitivitate economică, echitate socială și coerență a politicilor”, a subliniat Chisăliță.

Fermierii europeni, cu tractoarele pe baricade

Peste acest tablou intern complicat se suprapune un context european tensionat. În Polonia, fermierii au extins protestele, blocând nu doar granița cu Ucraina, ci și o autostradă cheie către Germania. Mii de agricultori, cu sute de tractoare și combine, protestează împotriva politicilor de mediu din Pactul Verde al UE și, mai ales, împotriva importurilor de produse agricole ucrainene, considerate concurență neloială.

Aceste produse, scutite de taxe vamale și de obligația respectării standardelor europene pentru a sprijini Ucraina în război, inundă piețele din țările vecine la prețuri de dumping. Deși măsura a fost prelungită recent de Comisia Europeană, Polonia, Ungaria și Slovacia au menținut unilateral interdicții la import pentru anumite cereale. Premierul polonez Donald Tusk a afirmat tranșant că nu poate „sacrifica interesele vitale” ale fermierilor polonezi pentru a ajuta Ucraina.

Chiar dacă România nu se confruntă cu blocaje de o asemenea anvergură, presiunea importurilor ieftine din Ucraina și nemulțumirile generale ale fermierilor europeni creează o volatilitate care poate afecta prețurile și lanțurile de aprovizionare pe termen mediu și lung.

Ce urmează pentru coșul de cumpărături

Deși datele specifice pentru luna februarie nu sunt încă centralizate, tendința este clară. Produsele cu un consum energetic ridicat în procesul de producție sunt cele mai expuse scumpirilor. Pe listă se află pâinea și produsele de panificație, lactatele procesate, mezelurile, conservele și produsele de seră. Practic, exact baza coșului zilnic al românilor.

Dacă prognozele experților se adeveresc, diferența dintre puterea de cumpărare a românilor și cea a celorlalți cetățeni europeni se va adânci și mai mult în 2026. Concluzia președintelui AEI este una sobră și directă: „În lipsa unor decizii care să țină cont de efecte în lanț ale intervențiilor administrative, România riscă să rămână nu doar campioana scumpirilor, ci și exemplul clar al modului în care costurile greșelilor ascunse ajung, inevitabil, în farfuria consumatorului.”