Poate ce pui zilnic în farfurie să îți protejeze memoria după 60 de ani? Un studiu nou aduce un motiv real de speranță

Alimentația zilnică poate influența modul în care vă protejați memoria de-a lungul anilor. Un studiu publicat în JAMA Network Open, realizat pe aproape 1.900 de persoane din Suedia, cu vârste de 60 de ani și peste, sugerează că un model alimentar antiinflamator s-a asociat cu un risc mai mic de demență. Această legătură a fost observată inclusiv la persoanele care prezentau deja în sânge markeri asociați cu boala Alzheimer.

Adaugă Revista Ioana ca sursă preferată în Google

Cercetătorii au monitorizat participanții timp de 15 ani, de la intrarea în proiect (martie 2001 – august 2004) și pe parcursul evaluărilor ulterioare, cu până la șase examinări pentru fiecare persoană. Ei au analizat trei markeri sanguini asociați cu Alzheimer și demența: tau, NfL și GFAP. Reducerea riscului a fost de 29% la persoanele cu niveluri crescute de tau, de 21% la cele cu niveluri mai mari de NfL și de 27% la cele cu niveluri crescute de GFAP. Cifra cea mai mare, 29%, a apărut în grupul cu tau crescut, față de 21% în grupul cu NfL.

Pentru dumneavoastră, aspectul util este foarte concret: nu este vorba despre alimente greu de găsit sau despre un regim drastic, ci despre ingrediente pe care le puteți integra treptat într-o rutină alimentară normală. Roșiile, legumele cu frunze verzi (precum spanacul și varza kale), fructele (cum sunt căpșunile, afinele, cireșele și portocalele), nucile, peștele gras (cum sunt somonul, macroul, tonul și sardinele), plus uleiul de măsline, apar în tiparele alimentare antiinflamatorii asociate deja cu diete sănătoase pentru inimă, precum DASH și dieta mediteraneeană.

Nu este despre perfecțiune, ci despre un model de mese repetat în timp

Acest aspect schimbă mult perspectiva asupra studiului. El nu promite un efect magic după câteva zile și nici nu afirmă că un singur aliment rezolvă tot. Studiul vorbește despre o aderență mai mare la modele alimentare sănătoase, ceea ce înseamnă obiceiuri repetate, menținute suficient de mult timp pentru a conta.

Anja Mrhar (cercetător la Universitatea din Ljubljana, Slovenia) a rezumat concluzia echipei:

„Acest studiu de cohortă de 15 ani efectuat pe adulți în vârstă a constatat că o aderență mai mare la modele alimentare mai sănătoase a fost asociată cu un risc redus de demență, inclusiv printre participanții cu patologie legată de boala Alzheimer și un risc neurobiologic mai amplu.”

Dacă vă întrebați ce puteți face practic, răspunsul cel mai realist este să începeți cu o schimbare simplă, pe care o puteți repeta. De pildă, o masă la care înlocuiți o parte din alimentele obișnuite cu roșii, frunze verzi și ulei de măsline, ori o alegere mai frecventă a peștelui gras și a nucilor. Scopul nu este să vă refaceți viața într-o zi, ci să creați un tipar pe care să îl puteți menține.

Beneficiul apare chiar și la persoane cu risc biologic mai mare

Aici studiul devine și mai interesant. Cercetătorii au analizat nu doar populația generală, ci și persoane care aveau deja semnale biologice asociate cu Alzheimer. Potrivit Medicalxpress, tocmai în aceste grupuri s-au observat reduceri clare ale riscului, de 29%, 21% și 27%, în funcție de markerul măsurat.

Echipa de cercetare a subliniat exact această idee:

„Aceste descoperiri subliniază importanța strategiilor țintite de prevenire a demenței prin dietă, nu numai pentru populația generală, ci și pentru persoanele care prezintă deja un risc crescut.”

Pentru o persoană care are în familie astfel de probleme sau care se gândește mai atent la prevenție după 40 sau 50 de ani, mesajul este unul încurajator. Predispoziția nu înseamnă lipsă totală de control. Iar alimentația se încadrează în zona aspectelor pe care le puteți ajusta fără presiune inutilă.

Ce puteți pune mai des în farfurie, fără planuri complicate

Lista alimentelor din studiu este accesibilă și ușor de recunoscut: roșii, spanac, varză kale, căpșuni, afine, cireșe, portocale, nuci, somon, macrou, ton, sardine și ulei de măsline. Dacă doriți un punct de plecare, puteți construi mesele pornind de la una dintre aceste grupe, nu de la interdicții.

De exemplu, un mic dejun cu fructe și nuci, un prânz cu frunze verzi și roșii, ori o cină în care peștele gras apare mai des decât de obicei. Chiar și cu un program aglomerat, alimentele enumerate aici sunt utile, deoarece se combină ușor (salate, boluri simple, gustări cu fructe și nuci).

De reținut: studiul nu oferă un plan alimentar detaliat pe zile și nici un termen exact în care apar beneficii. Ceea ce arată clar este asocierea observată pe o perioadă lungă, 15 ani, sugerând că efectul depinde de consecvență, nu de soluții rapide.

Dieta contează, dar nu vine singură

Emily Case (dietetician înregistrat la Northwell Health din New York City) leagă alimentația de restul stilului de viață, nu doar de o listă de produse:

„Există dovezi puternice care susțin că o dietă antiinflamatorie este excelentă pentru prevenirea și încetinirea progresiei bolii Alzheimer. Așadar, a fi la curent cu sănătatea și nutriția noastră, precum și a face exerciții fizice și a dormi suficient, este foarte important să practicăm în fiecare zi pentru a ne optimiza sănătatea și, sperăm, pentru a preveni boala Alzheimer sau orice alt fel de deficite cognitive pe termen lung.”

Ea menționează, de asemenea, un aspect important, dacă sunteți tentați să credeți că este prea târziu să schimbați ceva: „Dieta poate influența predispozițiile genetice.” Despre boala deja instalată, Emily Case explică faptul că simptomele nu pot fi inversate, dar o alimentație mai bună ar putea contribui la încetinirea unei progresii agresive.

Aceste informații fac ca mesajul studiului să fie mai nuanțat și mai util. El nu cere perfecțiune. Vă arată că alegerile mici, repetate, au sens chiar și atunci când riscul există deja. Iar primul pas poate fi simplu: la următoarea listă de cumpărături, adăugați roșii, o legumă cu frunze verzi, un fruct dintre cele menționate, nuci și o sursă de pește gras.