Palatul lui Ceaușescu – 25 de ani de lux, tuneluri secrete și robineți de aur

Robineți de aur. Asta a fost imaginea care i-a șocat pe români după Revoluție. Când au pășit, în premieră, în reședința privată a soților Nicolae și Elena Ceaușescu, un loc în care oamenii de rând nu avuseseră acces un sfert de secol. Palatul Primăverii, pitit în cel mai exclusivist cartier bucureștean, arată și astăzi o lume a opulenței greu de cuprins cu mintea, într-un contrast brutal cu viața de zi cu zi a cetățenilor de atunci, relatează Știrile ProTV.

Aici a fost căminul familiei dictatoriale timp de 25 de ani, din 1965 până în 1989. Conform unei documentări realizate de Știrile ProTV, istoria clădirii și secretele pe care le ascunde continuă să fascineze. Surprinzător sau nu, palatul a supraviețuit aproape intact furiei revoluționarilor. De ce? A fost păzit de armată.

Cartierul elitelor, confiscat și transformat

Povestea palatului se împletește cu cea a cartierului Primăverii. Construit în anii ’30 pentru o burghezie educată și înstărită, comuniștii l-au confiscat pur și simplu după 1948. Vilele au fost naționalizate, iar proprietarii evacuați fără milă.

Gheorghe Gheorghiu-Dej a avut o idee. A decis să mute aici toată nomenclatura de partid, pentru a-i avea pe toți la un loc. Sub supraveghere. Când casele nu au mai fost de ajuns pentru toți membrii importanți, s-au construit altele noi. În anii ’60, Dej a comandat și construcția unei reședințe personale, viitorul Palat al Primăverii. Ironia sorții, nu a apucat să locuiască niciodată în el. A murit în 1965, exact când lucrările se finalizau.

Succesorul său, Nicolae Ceaușescu, a preluat reședința, dar a considerat-o prea modestă. A ordonat imediat extinderea ei între anii 1970-1972, dublându-i suprafața și adaptând-o nevoilor familiei sale, unde fiecare dintre cei trei copii, Nicu, Zoia și Valentin, a primit propriul apartament.

Tuneluri secrete și buncărul anti-atomic. Ce se ascunde sub luxul de la suprafață?

După 1989, imaginația publicului a explodat. Se vorbea despre pereți încrustați cu pietre scumpe. Și, mai ales, despre faimoșii robineți de aur. O altă legendă populară susținea că o rețea de tuneluri secrete leagă palatul de diverse puncte strategice din Capitală, inclusiv de o bază sportivă de pe malul lacului Herăstrău.

Realitate sau ficțiune? Unele da, altele nu.

Ce este însă cert e existența unui buncăr anti-atomic. Construit în cel mai mare secret, acesta se află sub palat. Intrarea? O simplă ușă capitonată care se închide ermetic. Discreție maximă, chiar și în fața apocalipsei.

Opulență, artă de patrimoniu și o piscină cu mozaic

Interiorul palatului este o mărturie a gusturilor familiei Ceaușescu, care a supervizat personal fiecare detaliu. Decorul este somptuos, realizat din esențe rare de lemn, de la stejar și nuc autohton, până la mahon, păr african sau cireș canadian. Proiectul a fost semnat de arhitecții Robert Woll și Agrippa Popescu.

Un amestec bizar. Tablouri de o valoare inestimabilă, semnate de Octav Băncilă, Camil Ressu sau Dumitru Ghiață, stăteau alături de decorațiuni considerate de mulți de un gust îndoielnic. Operele de artă nu aparțineau familiei, ci fuseseră luate de la muzee de stat, în speranța că vor ridica nivelul cultural al locului. Piesa de rezistență rămâne piscina interioară, complet acoperită cu un mozaic viu colorat, realizat de profesorii Olga Porumbaru și Florin Pârvulescu.

Cât costă să vizitezi Casa Ceaușescu și ce reguli trebuie să respecți

Astăzi, oricine poate păși în intimitatea familiei Ceaușescu. Palatul, transformat în muzeul „Casa Ceaușescu” în 2016 după o tentativă eșuată de vânzare, este deschis publicului de marți până duminică, între orele 10:00 și 17:00.

Accesul se face exclusiv în cadrul unui tur ghidat, în română sau engleză. Un bilet standard costă 65 de lei, iar elevii, studenții și pensionarii plătesc 55 de lei. Pentru 90 de lei, biletul include și vizionarea unui film documentar. Copiii sub 7 ani au intrare gratuită. Dacă doriți o experiență exclusivistă, un tur privat costă 260 de lei de persoană, dar necesită programare.

Atenție, însă. Fotografierea și filmarea sunt strict interzise pe durata vizitei.

Adaugă Revista Ioana ca sursă preferată în Google