Războiul cu giganții tech a trecut la alt nivel. O tânără de 19 ani din California a dat în judecată Meta, TikTok și Google. Acuzația? Că designul dependent al aplicațiilor i-a ruinat sănătatea mintală.

Reclamanta este K.G.M. Doar inițialele. Ea susține că folosirea platformelor i-a adus depresie, anxietate și o stimă de sine la pământ. Chiar și gânduri suicidare în adolescență. Conform Adevărul, e primul caz de „dependență de social media” care ajunge la un juriu în SUA, iar miza pentru industrie este, simplu spus, colosală.

Un proces-pilot cu mii de victime în spate

Cazul lui K.G.M. nu e unic. Deloc. Mii de familii din America au intentat procese similare. Instanța a grupat dosarele, a ales trei cazuri-pilot și a pus-o pe tânără prima pe listă. Dacă ea câștigă, s-ar putea declanșa un tsunami de înțelegeri financiare pentru mii de alți reclamanți, un precedent de coșmar pentru giganții tech. Și o notă interesantă: Snapchat, care era și el pe listă, a preferat să plătească. În secret.

Atacul la design, nu la conținut. O strategie vicleană?

Strategia avocaților este una inteligentă. Ei nu atacă postările. Nici clipurile, nici pozele. Asta i-ar bloca în Secțiunea 230, legea care protejează platformele de ce publică userii. În schimb, ținta e „designul” aplicațiilor. Algoritmii care te prind. Scroll-ul fără sfârșit. Redarea automată. Filtrele care te mint. Acestea sunt uneltele dependenței, spun ei.

„Este prima dată când un proces care acuză direct dependența de social media ajunge în fața unui juriu în SUA”, a explicat Clay Calvert, un expert în drept constituțional. Judecătoarea Carolyn Kuhl a fost de acord, dar doar parțial. Ea a lăsat juriul să decidă dacă aceste funcții de design sunt cele care au cauzat direct problemele fetei.

Granița imposibilă: unde se termină designul?

Doar că lucrurile nu sunt simple. Giganții tech ripostează: separarea designului de conținut e artificială. E imposibilă. „Nu poți separa designul de conținut”, spun avocații lor. Logica e simplă: fără clipuri și poze de la utilizatori, algoritmii n-ar avea ce să-ți arate. Ironia sorții… K.G.M. însăși a recunoscut că a fost afectată de clipuri cu diete extreme și idealuri false de frumusețe. Adică exact conținutul de care avocații ei fug.

La urma urmei, a atrage utilizatori nu e o crimă. O fac și platformele de streaming, și magazinele online, și jocurile video. Toți folosesc trucuri similare ca să te țină acolo. Unii analiști cred că nu e vorba de o intenție rea a companiilor, ci mai degrabă de o „panică morală” generală legată de social media.

Cine e de vină, de fapt? Marea provocare a juriului

Aici e marea provocare pentru reclamantă: să demonstreze legătura directă. Juriul are o misiune aproape imposibilă. Rețelele sociale au fost de vină? Sau au contat mai mult familia, școala, biologia, viața ei reală? Cercetările arată că legătura e complicată. „Nu toate formele de utilizare a mediilor digitale sunt nocive sau creează dependență”, a declarat pentru The Washington Post profesorul Tamar Mendelson de la Universitatea Johns Hopkins. Verdictul final, oricare ar fi el, deschide o cutie a Pandorei despre vină, despre rolul părinților și despre cum căutăm vinovați simpli pentru probleme grele.