„Mamă, am avut un accident… Ajută-mă, te rog! Am nevoie de bani. ACUM!”. Vocea este a copilului tău, dar apelul este o fraudă. O înșelătorie de ultimă generație, care folosește inteligența artificială pentru a clona voci, transformă coșmarul oricărui părinte într-o armă pentru infractori. Cu doar câteva secunde de material audio, preluate de pe rețelele sociale, escrocii pot genera un apel telefonic aproape perfect, menit să provoace panică și să golească conturi.

O evoluție terifiantă a metodei „Accidentul”

Schema nu este complet nouă, ci o adaptare tehnologică a cunoscutei înșelătorii „Accidentul”. Diferența fundamentală stă în realism. Dacă înainte victimele erau abordate de un străin care pretindea că este medic sau polițist, acum aud chiar vocea celui drag. Infractorii folosesc inteligența artificială pentru a clona vocea, având nevoie doar de un scurt clip audio, adesea preluat din postările publice de pe platforme ca Facebook, Instagram sau TikTok. Persoanele active online, care postează frecvent clipuri în care vorbesc, sunt cele mai vulnerabile.

Scenariul este mereu unul menit să anuleze gândirea rațională. „Accident ori altă urgență «care nu suportă amânare»”, explică reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne (MAI) într-o postare pe Facebook. Scopul este simplu: să obțină bani rapid, fără a lăsa victimei timp să verifice informația. Panica este elementul cheie pe care mizează infractorii, forțând părinții să acționeze impulsiv pentru a-și salva copilul dintr-un pericol imaginar.

Anatomia unei înșelătorii high-tech

În spatele acestor apeluri se ascund rețele infracționale complexe, nu doar escroci de ocazie. O investigație a publicației Recorder arată că multe operațiuni sunt coordonate din call-centere specializate, unele aflate în Chișinău. Aici, operatorii urmează scenarii precise pentru a manipula victimele. Ei nu se limitează la apelul inițial, ci construiesc o întreagă poveste credibilă.

Tehnicile folosite sunt sofisticate. După ce victima este agățată emoțional, i se cere să instaleze pe telefon aplicații de control la distanță, precum AnyDesk. Sub pretextul că o vor ajuta să facă transferul mai repede, escrocii preiau controlul total asupra dispozitivului. De aici, pot accesa aplicațiile bancare și goli toate conturile. Pentru a spori credibilitatea, infractorii folosesc softuri care maschează numărul de telefon real, afișând pe ecranul victimei un număr cunoscut, de exemplu cel al băncii. O femeie din Tulcea, victimă a unei astfel de fraude, a povestit cum a fost sunată aparent de la banca ei și convinsă că aplicația de banking va fi blocată temporar. În realitate, conturile îi erau golite.

„Am îmbătrânit cinci ani în două zile”

Impactul financiar și emoțional asupra victimelor este devastator. O fostă profesoară din județul Tulcea a pierdut 60.000 de lei, economiile sale, după ce a fost păcălită printr-o schemă similară, care folosea deepfake-uri video. Un alt bărbat din Harghita a pierdut 120.000 de lei într-o singură zi. Pe lângă pierderea banilor, infractorii folosesc datele personale obținute (copii după buletin) pentru a solicita credite în numele victimelor.

„După moartea mamei mele, este cea mai urâtă experiență prin care am trecut. Am început să plâng, nu mai puteam să vorbesc”, mărturisește una dintre victime.

Sentimentul de neputință este amplificat de reacția lentă a autorităților și a băncilor. Un bărbat păgubit a declarat pentru Recorder că, deși a sunat la bancă în 20 de minute de la tranzacție, i s-a spus că transferul nu mai poate fi oprit. Asociația Română a Băncilor pasează responsabilitatea către clienți, subliniind că punerea la dispoziția infractorilor a datelor bancare este elementul care vulnerabilizează sistemul.

Ghid de supraviețuire: Cum recunoști frauda în 30 de secunde

Chiar dacă tehnologia pare infailibilă, există metode simple și rapide pentru a demonta înșelătoria. Autoritățile și experții în securitate cibernetică oferă un plan clar de acțiune, care poate fi aplicat în mai puțin de un minut.

1. Întrerupe apelul IMEDIAT. Primul și cel mai important pas. Nu intra în dialog, nu oferi informații și nu te lăsa presat de urgența invocată de apelant. Fiecare secundă în plus în conversație este o oportunitate pentru escroc să te manipuleze.

2. Sună tu persoana dragă. După ce ai închis, apelează imediat copilul sau ruda respectivă pe numărul de telefon pe care îl ai salvat în agendă. În majoritatea cazurilor, vei constata că persoana este în siguranță și nu are nicio problemă. Această verificare simplă demontează instantaneu toată schema.

3. Pune o întrebare de siguranță. Dacă ai dubii sau nu poți contacta imediat persoana, pune o întrebare personală la care doar voi doi știți răspunsul. Poate fi o poreclă din copilărie, numele primului animal de companie sau o amintire comună. Un sistem AI nu va putea răspunde la o astfel de întrebare specifică.

Recomandarea fermă a Ministerului Afacerilor Interne este clară: „NU trimiți bani. NU oferi date personale sau bancare”. Orice solicitare urgentă de bani prin telefon de la o persoană dragă aflată într-o presupusă criză trebuie tratată ca un semnal de alarmă major.

Autoritățile, depășite de fenomen

Numărul plângerilor depuse la poliție este în creștere, dar capacitatea de reacție a statului pare limitată. Investigațiile sunt complexe, deoarece infractorii folosesc adrese de IP false și transferă banii rapid prin conturi intermediare sau îi convertesc în criptomonede, făcând recuperarea aproape imposibilă. O operațiune comună a autorităților din România și Republica Moldova, sub coordonarea DIICOT, a vizat destructurarea unor astfel de rețele, reunind 120 de dosare penale cu un prejudiciu estimat la 15 milioane de lei. Chiar și așa, multe victime se plâng că, la luni de zile de la depunerea plângerii, nu au primit nicio veste despre stadiul anchetei. Fenomenul fraudelor prin AI este în plină expansiune, iar prudența și verificarea rapidă a informațiilor rămân cele mai bune arme de apărare.